În doar două luni, 36 de angajați de la Spitalul de Urgență Floreasca, dintre care aproximativ 20 de asistenți medicali, au depus cereri de transfer sau de demisie, plecând în spitale unde sunt...
„Astăzi colegii mei au venit cu date concrete: îmi spunea un coleg că, statistic, la Floreasca (Spitalul de Urgență Floreasca, n.r.), în două luni de zile, în lunile de vară, iulie și august, au plecat 4% din asistenții medicali, deci aproximativ 20 de asistenți medicali, și în total ca personal din spital, au fost 36 de cereri de demisie sau de transfer către alte locuri mai bine plătite. Deci de la Floreasca au plecat 36 de oameni în două luni de zile. Cifra de 36 de persoane se referă la întreg personalul, nu pot să știu exact la cine, probabil intră și biologi, și muncitori, dar sigur sunt 4% din asistenții medicali, deci aproximativ 20 de asistenți medicali, iar restul până la 36 de persoane sunt alte categorii, dar nu medici", a atras atenția Viorel Hușanu, liderul SANITAS București, la finalul unei mese rotunde privind problemele sistemului sanitar.
El a avertizat că și Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului se confruntă cu un val de cereri de transfer sau demisie din rândul angajaților care nu sunt medici.
„Au fost cazuri, îmi spunea cineva de la IOMC (Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului, din care face parte și Maternitatea Polizu, n.r.), unitate aflată în subordinea Ministerului Sănătății, că foarte mulți salariați vor să plece de pe secția de Pediatrie către spitale din subordinea Primăriei, unde sunt mai bine plătiți, acolo sunt venituri mai mari. Bineînțeles că ei își doresc prin transfer, uneori se dă transfer, în momentul de față li s-au refuzat aceste transferuri, dar sunt dispuși să își dea și demisia, pentru a participa la un nou concurs, deci vor să plece, să aibă veniturile mai mari, și vreau să trag acest semnal de alarmă, pentru că nu este OK: gata, au trecut doi ani de zile, haideți să reparăm această inechitate (creșterea salariilor medicilor și nu a tuturor angajaților din sistemul medical, n.r.)" a arătat Viorel Hușanu, conform Agerpres.
Liderul sindical a cerut, în context, eliminarea plafonării sporurilor la nivelul de 30% din salariu în sistemul medical.
Pe de altă parte, acesta a dat exemplul farmaciștilor, ale căror venituri urmează să se apropie în următorii ani mai mult de cele ale infirmierelor decât de cele ale medicilor, deși medicii și farmaciștii au pregătiri profesionale apropiate.
„S-a atins problema coeficienților pe Legea Salarizării, pentru că au fost în sală foarte mulți farmaciști, psihologi, fizioterapeuți, care au ridicat această problemă. Astăzi la dezbatere au fost doi farmaciști primari, care au un parcurs aproximativ ca al unui medic, deci sunt absolvenți ai Universității de Medicină și Farmacie (UMF), au aceleași trepte profesionale, au avut, până în 2017, când a apărut Legea Salarizării, venitul aproximativ egal cu al unui medic, și așteptările lor erau de a crește puțin acel venit. Însă în momentul de față, un farmacist primar are venitul cel puțin egal cu cât avea în 2017, nu i-a mai crescut deloc venitul pentru că el a sărit din grila anului 2022, și îmi spunea astăzi acest farmacist că nu are nici perspective. Deci sărind din grilă, rămânând cu salariul anului 2017, degeaba în teorie s-ar mări salariile tuturor bugetarilor cu 25% în fiecare an, pentru că el nu mai are nici o așteptare. Farmacistul îmi spunea că ei au aceeași pregătire ca și doctorii, adică UMF, au un rezidențiat de 5 ani de zile și sunt mai prost plătiți în prezent decât asistenții medicali, iar în anul 2022 farmaciștii vor fi cu salarizarea mai aproape de infirmiere decât de medici. La fel se întâmplă și în cazul celorlalte categorii - psihologi, fizioterapeuți, biologi, fizicieni", a precizat sursa citată.
Liderul SANITAS București a mai dat exemplul unui fizioterapeut din secția de Terapie Intensivă de la Spitalul de Neurochirurgie Bagdasar-Arseni, care, din cauza plafonului de sporuri, a pierdut, teoretic, 1.000 de lei din salariul din anul 2017.
De asemenea, el a atras atenția că există cazuri în care biologii șefi de laboratoare din spitalele Ministerului Sănătății câștigă mai puțin decât asistenții medicale aflați în subordine.
„Noi solicităm ca Sănătatea să fie exceptată de la plafonul de sporuri (de maxim 30%, n.r.), pentru că în acest plafon ar trebui să intre, pe lângă sporul de condiții, și sporul de continuitate, și voucherele de vacanță, și norma de hrană, și gândiți-vă că în prezent sporul la ATI sau SMURD ar trebui să fie între minim 55% și maxim 85%. Cum ar putea ordonatorul principal de credite, Ministerul Sănătății, să se încadreze într-o medie de 30%, dacă include și celelalte componente de care v-am spus mai devreme? Că dacă vor cuprinde în 2022 și voucherele de vacanță, și norma de hrană, și gărzile, și așa mai departe, ce procent ar mai fi alocat acestor condiții deosebite? Cu siguranță nu mai este loc de altceva. Și atunci, chiar dacă acum se întâmplă lucrul acesta, în perspectiva anului 2022 spitalele de urgență sau cele din subordinea Ministerului Sănătății vor suferi și mai mult, pentru că nu se vor putea încadra în acest plafon dacă nu vom fi exceptați. Nu vrem să îi mai lăsăm să se joace cu aceste lucruri, pentru că va duce la o depopulare o spitalelor performante, din păcate asta se întâmplă și politicienii nu au crezut", a avertizat președintele SANITAS București.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
Noi servicii medicale sunt decontate, pentru gravide și lăuze. Vezi lista completă, publicată de CNAS.
De ce să alegem asigurările medicale complementare. Ce trebuie să știm despre beneficiile acestora.
În ce constă birocratizarea medicilor de familie. Punctul din PNRR care poate rezolva o mare problemă a sistemului.
