Klaus Iohannis și Ministerul Sănătății, încurcați de FOCARELE COVID. Cifrele președintelui și informațiile neluate în calcul

Președintele Klaus Iohannis a prezentat, astăzi, datele din Registrul Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (R-IAAM). Dar datele din registru nu arată și ce era mai important: focarele de COVID-19 din spitale...
În Registrul Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (R-IAAM), conform legii, toate unitățile sanitare din România trebuie să înregistreze infecțiile nosocomiale. Prin definiție, cum însuși ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, o spune, „o infecţie nosocomială înseamnă o infecţie apărută la un pacient, în spital, la 48 de ore de la internare, pe parcursul spitalizării, până la 30 de zile de la externare”. Ori, aici ar trebui să apară clar și focarele de COVID-19 din spitale, acelea unde pacienții și personalul medical și-au transmis unii-altora coronavirusul. Dar în documentele prezentate astăzi de președintele Klaus Iohannis, datele nu arată niciun focar COVID, mai mult, nici măcar nu includ datele pe care le are Ministerul Sănătății.
Mai exact, datele din registru prezentate de președinte (vezi pe DC NEWS tabelele cu toate datele din Registru) arată că, în România s-au înregistrat oficial, în intervalul 01.03.2020 – 30.09.2020, un total de 2.620 de evenimentelor adverse asociate asistenței medicale (EAAAM) cu rapoarte de analize. Nu se spune și ce patogen a provocat infecția în aceste tabele. Asta deși în fiecare raport, conform criteriilor de raportare aprobate din 2016, se precizează clar germenele care a provocat infecția și sursa acestuia.
Din cele 2.620 de cazuri de EAAAM, 1.356 de cazuri raportate au avut drept consecință o infecție. Dintre acestea, 274 s-au petrecut în spitalele care tratează doar pacienți COVID, iar 557 în spitalele suport COVID.
Dar, tabelul următor spune că, EAAAM cu „consecința asupra pacientului infecție cu SARS CoV-2”, în total au existat doar 211 cazuri, și acestea sunt adunate, la grămadă, din spitalele COVID (39 de cazuri), suport COVID (62 de cazuri) și nonCOVID (110 cazuri).
Aici, cifrele se bat cap în cap, și asta se vede foarte bine la cazurile din spitalele care tratează exclusiv pacienți COVID. Mai exact, avem raportate 274 de cazuri de infecție nosocomială în spitalele COVID, și doar 39 de pacienți cu SARS CoV-2.
Or, cifrele de aici sunt mult prea mici. Informații, deși nu tocmai complete, găsim în Raportul Ministerului Sănătății (link direct), care arată că în perioada 28 martie - 19 octombrie (adică aproximativ aceeași cu cea din Registru), în unitățile sanitare din România s-au înregistrat, de fapt, 369 de focare de infecție cu coronavirus! Iar ele au avut ca rezultat infectarea a 4.546 de persoane! Nu a 39! Și nici a 211!
Evident, numărul de 4.546 de persoane include, la grămadă, atât pacienții cât și personalul medical și ne-medical infectat din respectivele spitale, pentru că Ministerul nu dă cifrele defalcat, pe fiecare categorie în parte. Totuși, aflăm măcar că cele mai multe focare în unități medicale au fost înregistrate în județele:
Iași - 32 de focare - care au rezultat în infectarea a 470 de persoane;
București-Ilfov - cu 30 de focare și 309 persoane infectate;
Brașov - cu 23 de focare și 318 persoane infectate
Prahova - cu 21 de focare și 268 de persoane infectate.
Notabilă este și Dâmbovița, care cu doar 9 focare în unități sanitare a „reușit” un număr de 329 de persoane infectate, mai mult decât sunt declarate în București-Ilfov.
Aceste focare cu multe cazuri sunt ignorate voit de către autorități. Și spunem asta pentru că focarele COVID din unitățile medicale sunt EXCLUSE din calculele pe care le fac, zilnic, autoritățile!
Mai exact, focarele nu sunt luate în considerare la calculul incidenței cumulate a cazurilor pe 14 zile, calcul în baza căruia se poate impune carantină într-o localitate! Or dacă sute de cazuri dintr-un oraș sunt ignorate, este posibil incidența reală - adică numărul de cazuri la mia de locuitori - să fie mai mare în realitate decât cea anunțată de oficialități.
La insistențele redactorilor DC Medical, care încercau să elucideze motivul acestei „omiteri”, Grupul de Comunicare Strategică ne-a transmis sec că „așa prevede legea”, și ne-a citat un articol din HG 856/14.10.2020 care arată, ad litteram:
„Art. 4. (4) La stabilirea incidenței la 1.000 de locuitori în ultimele 14 zile nu se iau în considerare focarele din centrele rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrele rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, inclusiv căminele, internatele și spitalele”.
-
Utilizarea telefonului pe toaletă crește riscul de a dezvolta hemoroizi04.09.2025, 11:46
-
Cofeina slăbește efectul antibioticelor04.09.2025, 10:05
-
-
-
3 motive să mănânci broccoli, mai ales dacă vrei să slăbești03.09.2025, 18:35
Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
Ce s-a aflat despre antiviralele folosite pentru tratarea COVID-19. Cât de eficiente sunt remdesivir, molnupiravir și ritonavir. Cât de rapid trebuie administrate pentru a avea efect
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
COVID există încă și reprezintă un risc pentru persoanele vulnerabile. Care sunt simptomele în 2025? Și cât timp durează?
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 vara aceasta
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
Boala fatală asociată cu COVID. Poate fi declanșată și de infecțiile ușoare. Cum se manifestă
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Lipsa mirosului, efect al long-COVID. În cât timp și cum îți poți recăpăta simțurile
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
COVID-19, în creștere. Jurma: Vom avea peste 1000 de cazuri pe zi. Este de 5 ori mai periculos decât gripa
Cazurile de COVID-19 sunt în continuă creștere. Medicii se așteaptă ca săptămâna viitoare numărul noilor cazuri să fie de 1000 pe zi.
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Medicament pentru COVID, retras din UE. Pastila a avut de suferit după ce s-a constatat că are o eficacitate de doar 30%
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.