Klaus Iohannis și Ministerul Sănătății, încurcați de FOCARELE COVID. Cifrele președintelui și informațiile neluate în calcul
Președintele Klaus Iohannis a prezentat, astăzi, datele din Registrul Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (R-IAAM). Dar datele din registru nu arată și ce era mai important: focarele de COVID-19 din spitale...
În Registrul Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (R-IAAM), conform legii, toate unitățile sanitare din România trebuie să înregistreze infecțiile nosocomiale. Prin definiție, cum însuși ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, o spune, „o infecţie nosocomială înseamnă o infecţie apărută la un pacient, în spital, la 48 de ore de la internare, pe parcursul spitalizării, până la 30 de zile de la externare”. Ori, aici ar trebui să apară clar și focarele de COVID-19 din spitale, acelea unde pacienții și personalul medical și-au transmis unii-altora coronavirusul. Dar în documentele prezentate astăzi de președintele Klaus Iohannis, datele nu arată niciun focar COVID, mai mult, nici măcar nu includ datele pe care le are Ministerul Sănătății.
Mai exact, datele din registru prezentate de președinte (vezi pe DC NEWS tabelele cu toate datele din Registru) arată că, în România s-au înregistrat oficial, în intervalul 01.03.2020 – 30.09.2020, un total de 2.620 de evenimentelor adverse asociate asistenței medicale (EAAAM) cu rapoarte de analize. Nu se spune și ce patogen a provocat infecția în aceste tabele. Asta deși în fiecare raport, conform criteriilor de raportare aprobate din 2016, se precizează clar germenele care a provocat infecția și sursa acestuia.
Din cele 2.620 de cazuri de EAAAM, 1.356 de cazuri raportate au avut drept consecință o infecție. Dintre acestea, 274 s-au petrecut în spitalele care tratează doar pacienți COVID, iar 557 în spitalele suport COVID.
Dar, tabelul următor spune că, EAAAM cu „consecința asupra pacientului infecție cu SARS CoV-2”, în total au existat doar 211 cazuri, și acestea sunt adunate, la grămadă, din spitalele COVID (39 de cazuri), suport COVID (62 de cazuri) și nonCOVID (110 cazuri).
Aici, cifrele se bat cap în cap, și asta se vede foarte bine la cazurile din spitalele care tratează exclusiv pacienți COVID. Mai exact, avem raportate 274 de cazuri de infecție nosocomială în spitalele COVID, și doar 39 de pacienți cu SARS CoV-2.
Or, cifrele de aici sunt mult prea mici. Informații, deși nu tocmai complete, găsim în Raportul Ministerului Sănătății (link direct), care arată că în perioada 28 martie - 19 octombrie (adică aproximativ aceeași cu cea din Registru), în unitățile sanitare din România s-au înregistrat, de fapt, 369 de focare de infecție cu coronavirus! Iar ele au avut ca rezultat infectarea a 4.546 de persoane! Nu a 39! Și nici a 211!
Evident, numărul de 4.546 de persoane include, la grămadă, atât pacienții cât și personalul medical și ne-medical infectat din respectivele spitale, pentru că Ministerul nu dă cifrele defalcat, pe fiecare categorie în parte. Totuși, aflăm măcar că cele mai multe focare în unități medicale au fost înregistrate în județele:
Iași - 32 de focare - care au rezultat în infectarea a 470 de persoane;
București-Ilfov - cu 30 de focare și 309 persoane infectate;
Brașov - cu 23 de focare și 318 persoane infectate
Prahova - cu 21 de focare și 268 de persoane infectate.
Notabilă este și Dâmbovița, care cu doar 9 focare în unități sanitare a „reușit” un număr de 329 de persoane infectate, mai mult decât sunt declarate în București-Ilfov.
Aceste focare cu multe cazuri sunt ignorate voit de către autorități. Și spunem asta pentru că focarele COVID din unitățile medicale sunt EXCLUSE din calculele pe care le fac, zilnic, autoritățile!
Mai exact, focarele nu sunt luate în considerare la calculul incidenței cumulate a cazurilor pe 14 zile, calcul în baza căruia se poate impune carantină într-o localitate! Or dacă sute de cazuri dintr-un oraș sunt ignorate, este posibil incidența reală - adică numărul de cazuri la mia de locuitori - să fie mai mare în realitate decât cea anunțată de oficialități.
La insistențele redactorilor DC Medical, care încercau să elucideze motivul acestei „omiteri”, Grupul de Comunicare Strategică ne-a transmis sec că „așa prevede legea”, și ne-a citat un articol din HG 856/14.10.2020 care arată, ad litteram:
„Art. 4. (4) La stabilirea incidenței la 1.000 de locuitori în ultimele 14 zile nu se iau în considerare focarele din centrele rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrele rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, inclusiv căminele, internatele și spitalele”.
-
-
-
-
Reguli alimentare pentru copii. Ce îi sfătuiesc medicii pe părinți28.05.2026, 16:59
-
Extractul de scoarță de pin maritim și sănătatea vaselor de sânge28.05.2026, 15:54
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
EXCLUSIV Medicamentul banal pentru răceli sau infecții, nociv pentru sănătate. Anca Crupariu: Efect dramatic
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
EXCLUSIV Vaccinul, cheia pentru sănătate. Adrian Marinescu: E vorba de protecție individuală
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
