Hipertensiunea arterială poate contribui la apariția sângerărilor nazale, un semnal ce ar putea indica riscuri pentru sănătatea cardiovasculară.
Tensiunea arterială ridicată, cunoscută și sub numele de hipertensiune arterială, poate crește riscul de sângerări nazale. Cercetătorii dezbat motivele din spatele acestui fapt și prezintă recomandările medicale pentru reducerea nivelului tensiunii arteriale și tratarea cauzelor sângerărilor nazale.
Dacă aveți un risc crescut, există modalități simple, la domiciliu, de a pregăti și trata sângerările nazale dacă acestea apar. De asemenea, reducerea nivelului tensiunii arteriale și adoptarea unor măsuri preventive sunt esențiale pentru a reduce riscul de sângerări nazale.
Dezbaterea dacă hipertensiunea arterială duce la sângerări nazale este în desfășurare de zeci de ani. Deși unele cercetări nu sunt concludente, multe studii au arătat că hipertensiunea arterială este un factor de risc pentru sângerările nazale și este mai direct legată de această afecțiune.
Un studiu al populației la nivel național din 2020 a constatat că persoanele cu hipertensiune arterială erau de 1,47 ori mai predispuse la sângerări nazale decât cele fără hipertensiune.
Studiul a utilizat date de la Serviciul național coreean de asigurări de sănătate pentru a examina riscul de sângerări nazale la persoanele cu hipertensiune arterială și le-a comparat cu cele fără hipertensiune.
Studiul a arătat că persoanele cu hipertensiune arterială ar avea o nevoie mai mare de spitalizare pentru sângerări nazale în comparație cu cele fără hipertensiune. De asemenea, cercetătorii au emis ipoteza că sângerările nazale pot duce la creșterea tensiunii arteriale, însă studiul nu a găsit o relație clară cauză-efect.
Autorii studiului au sugerat că medicii ar trebui să ofere orientări cu privire la sângerările nazale persoanelor cu hipertensiune arterială și că prezența hipertensiunii arteriale ar trebui să facă parte din orientările clinice în gestionarea sângerărilor nazale.
Foto: Freepik @annebel146
Hipertensiunea poate duce la diverse simptome, cum ar fi dureri de cap, anxietate severă, amețeli, dificultăți de respirație, dureri în piept, confuzie, greață și vărsături. Dacă aveți o tensiune arterială de peste 180/120 mm Hg și prezentați alte simptome ale unei crize hipertensive, sunați la 112 pentru asistență medicală imediată.
Sângerările nazale frecvente pot fi cauzate de factori independenți, cum ar fi expunerea la aer uscat, scobirea nasului, deteriorarea vaselor nazale, motive legate de alcool, spray-uri nazale, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, alte afecțiuni medicale, anticoagulante sau consumul de droguri ilegale, cum ar fi cocaina.
Majoritatea sângerărilor nazale nu sunt grave, dar dacă sângerarea durează mai mult de 20 de minute, are un flux sanguin abundent, s-a dezvoltat după un traumatism cranian sau tensiunea arterială este mai mare de 180/120 mm Hg, aceasta este considerată o urgență medicală.
Legătura dintre hipertensiunea arterială și creșterea sângerărilor nazale este încă dezbătută, dar aceasta poate duce la sângerări nazale mai frecvente sau mai severe. Hipertensiunea arterială, denumită adesea ucigașul tăcut, nu provoacă simptome vizibile. Medicii vă pot consilia cu privire la gestionarea hipertensiunii arteriale și la impactul acesteia asupra sănătății generale.
Pentru a opri o hemoragie nazală, așezați-vă sau stați cu capul ușor în față, aplicați presiune timp de 10 minute și aplicați gheață, dacă este disponibilă. Evitați să înclinați capul pe spate pentru a preveni curgerea sângelui pe gât.
Dacă sângerarea persistă, poate fi necesar tratament medical. Dacă o persoană prezintă sângerări nazale frecvente, consultați un medic pentru a determina cauza de bază și a recomanda tratamentul adecvat. În unele cazuri, cauterizarea sau alte proceduri medicale pot fi necesare pentru a preveni sângerările nazale recurente.
Cauterizarea presupune aplicarea unui dispozitiv electric sau a unor substanțe chimice pe membranele mucoase din nas pentru a preveni sângerarea.
Implementarea unui registru național de audiometrie reprezintă o etapă crucială în monitorizarea eficientă a pacienților cu implant Cohlear.
Tratamentul pentru durerile de gât ar trebui individualizat. O nouă orientare medicală propune o abordare mai precisă și mai personalizată.
Care sunt barierele de care se lovesc părinții ai căror copii au nevoie de un implant Cohlear.
Poziția de somn care favorizează sforăitul și apneea în somn. Care e cea mai bună poziție de dormit ca să nu mai sforăi.
Ceara din urechi poate indica faptul că suferi de anumite afecțiuni. Medicii avertizează că nu trebuie să ignorăm ceara din urechi.
Această combinație de medicamente te scapă de simptomele enervante ale răcelii.
Dormitul pe spate poate fi extrem de periculos dacă te confrunți cu afecțiunea ASTA.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Această terapie reduce mortalitatea din cauze cardiovasculare. Are efecte multiple, în special în timpul somnului.
