Otrava care ne afectează sistemul endocrin. Duce la boli grave, inclusiv cancer

otrava-care-ne-afecteaza-sistemul-endocrin--duce-la-boli-grave--inclusiv-cancer_56442100 endocrin - FOTO: Freepik@vecstock

O substanță invizibilă, prezentă în produsele pe care le folosim zi de zi, perturbă echilibrul hormonal al organismului, crescând riscul unor afecțiuni grave precum cancerul, diabetul sau tulburările de...

Produsele de îngrijire personală, de la săpunuri și șampoane, până la creme și loțiuni, pot ascunde o amenințare tăcută: perturbatorii endocrini. Acești compuși chimici, capabili să influențeze funcționarea sistemului endocrin chiar și în doze foarte mici, sunt prezenți atât în formulele cosmetice, cât și în ambalaje.

Ce sunt perturbatorii endocrini și cum acționează

Perturbatorii endocrini sunt definiți ca substanțe sau amestecuri de substanțe care interferează cu hormonii. Pot avea efecte "cocktail", mai ales când sunt combinați, și tind să se acumuleze în țesutul adipos.

Printre afecțiunile asociate cu expunerea la acești compuși se numără endometrioza, pubertatea precoce, infertilitatea, tulburările tiroidiene, autismul, diabetul de tip 2, obezitatea și diverse tipuri de cancer hormonal, precum cel mamar și de prostată.

Ambalajele, încă o sursă de risc

Întrebată dacă ambalajele cosmetice reprezintă în continuare o sursă de perturbatori endocrini, dermatologul Catherine Pannequin, membră a grupului "Mediu și Dermatologie" din cadrul Societății Franceze de Dermatologie, explică care sunt riscurile.

"În general, materialele plastice pot conține bisfenoli. Deși bisfenolul A - un perturbator endocrin bine cunoscut - este acum interzis, acesta a fost înlocuit adesea cu alți bisfenoli, precum B, S sau F, care pot avea riscuri similare. Problema este că interzicerea unei singure substanțe nu rezolvă situația dacă nu este reglementată întreaga clasă chimică", a explicat dr. Catherine Pannequin, potrivit Medscape.

De asemenea, anumite tipuri de plastic și produse precum lacurile de unghii pot conține încă ftalați, cunoscuți pentru efectele lor hormonale. Pannequin atrage atenția asupra simbolurilor de pe ambalaje.

"Ambalajele marcate cu codurile de reciclare 2, 4 sau 5 sunt, în general, considerate sigure, în timp ce cele cu codurile 3 (ftalați) și 7 (bisfenoli) ar trebui evitate, dacă este posibil", a mai spus Catherine Pannequin.

Ambalajele din carton - o soluție parțială

Trecerea la ambalaje din carton pare o opțiune mai bună, însă nu e perfectă.

"Majoritatea tuburilor de carton nu sunt complet din hârtie, ele au adesea o peliculă de plastic pentru a le face impermeabile. Totuși, reducerea cantității totale de plastic rămâne un avantaj ecologic", precizează Pannequin.

Cosmeticele conțin încă perturbatori endocrini

În ciuda reglementărilor, multe produse cosmetice conțin încă astfel de substanțe. Parabenii, de exemplu, sunt adesea folosiți ca conservanți.

"Există mai multe tipuri de parabeni, iar potențialul lor perturbator depinde de lungimea lanțului chimic. Metilparabenul și etilparabenul sunt autorizați, fiind considerați mai puțin problematici, însă propilparabenul și butilparabenul sunt interziși în produsele leave-on pentru copiii sub 3 ani. Izobutilparabenul și izopropilparabenul sunt complet interziși", explică dermatologul.

Alte substanțe vizate

Printre alte substanțe suspectate se numără triclosanul, prezent în unele săpunuri, deodorante și paste de dinți, care poate afecta dezvoltarea neurologică și funcția tiroidiană. De asemenea, anumite uleiuri esențiale ridică semne de întrebare.

"În urmă cu câțiva ani, au fost raportate cazuri izolate de ginecomastie după utilizarea uleiului esențial de lavandă împotriva păduchilor. Deocamdată nu există o legătură cauzală dovedită, însă Agenția Națională Franceză pentru Siguranță Sanitară recomandă evitarea uleiurilor esențiale în sarcină", adaugă Pannequin.

Acidul salicilic, folosit frecvent pentru efectele sale keratolitice, este și el suspectat.

"Acidul salicilic este interzis în Danemarca, iar Comitetul Științific European pentru Siguranța Consumatorului a concluzionat recent că nu este sigur pentru copiii între 3 și 10 ani, în concentrațiile permise în prezent. În Franța, însă, încă este utilizat", a mai spus Catherine Pannequin.

Alți conservanți suspectați de efecte estrogenice sunt BHA (butylated hydroxyanisole) și BHT (butylated hydroxytoluene), frecvent întâlniți în produse cosmetice.

Cine este cel mai vulnerabil

"Gravidele și copiii lor sunt deosebit de vulnerabili, în special în primele 1000 de zile de viață. În această perioadă, este recomandată reducerea la minimum a utilizării produselor cosmetice, inclusiv evitarea cremelor împotriva vergeturilor", avertizează dermatologul.

Pannequin recomandă "minimalism cosmetic" în special la copiii sub 15 ani.

"Mai puține produse, cu liste scurte de ingrediente, folosite doar atunci când este strict necesar și, pe cât posibil, evitarea ambalajelor din plastic", a mai precizat dermatologul.

Un studiu din 2017 realizat în Bretania a arătat că femeile folosesc în medie 16 produse de îngrijire personală pe zi, iar gravidele ajung la 18. Dermatologul critică și tendințele actuale din social media.

"Industria cosmetică și influencerițele promovează o mulțime de produse, de la creme anti-îmbătrânire la scruburi și măști, ceea ce alimentează consumul. Un fenomen îngrijorător este legat de fetițele de 10-12 ani care sunt încurajate să folosească produse anti-aging", a mai spus Catherine Pannequin.

Protecție solară cu probleme

Nici produsele de protecție solară nu sunt lipsite de riscuri.

"Octocrilenul, benzofenona și etilhexil metoxicinamatul sunt încă frecvent întâlnite în cremele cu SPF, deși sunt suspectate că perturbă hormonii. În plus, afectează și ecosistemele marine, inclusiv recifurile de corali. De aceea, în unele zone precum Mexic sau Hawaii, aceste substanțe au fost interzise", explică Pannequin.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare
300x250
300x250