Care este explicația valului de viroze în rândul copiilor și ce recomandări are dr. Craiu pentru părinți.
Începerea școlii, revenirea în colectivitate, schimbarea bruscă a vremii, dar și relaxarea măsurilor de prevenție a răspândirii Covid, sunt câteva dintre elementele care au dus la creșterea numărului de viroze în rândul copiilor.
Chiar și în acest context, pediatrul Mihai Craiu a afirmat, la Digi 24, că nu trebuie să se intre în panică, fiind un fenomen normal.
”Asta produce începerea școlii, creșterea numărului de viroze, și dacă ne uităm în raportările instituționale de la diverse autorități, de exemplu, este faimos graficul de viroze de la CDC care arată că la sfârșit de august - început de septembrie, că la americani începe un pic mai repede școala, de 15 ani încoace, cu excepția anului 2020, când a fost al doilea lockdown, a fost exact la fel. Asta trebuia să se întâmple.
Pot să vă spun și o cifră, noi, în compartimentul de primiri urgențe de la INSMC (n.r. Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului) în mod normal vedem cam 150 de prezentări într-o gardă. În ultimele săptămâni, cifra aceasta a crescut la 170-175 de prezentări, deci este o creștere, dar numai cu 10%”, a declarat dr. Mihai Craiu, la Digi 24.
Întrebat dacă această crește a cazurilor de viroză are legătură cu schimbarea bruscă a vremii, dr. Craiu a afirmat că ”au mai mulți factori în rolul declanșatori în toată această poveste. În primul să vedem aceste creșteri accelerate de cazuri într-un interval scurt de timp. De ce? Din teamă de SARS-CoV 2 s-au ținut măștile, s-a ținut distanța, copiii care erau bolnavi, cu febră, tuse, erau ținuți acasă. În acest moment, cred că a jucat un rol major și faptul că toată lumea a obosit și s-a plictisit de Covid și atunci am privit un alt dușman ca fiind unul mai important”, a mai spus medicul.
În ceea ce privește prezentarea la medic, pediatrul are o recomandare pentru părinții aflați în situația de a apela la medicul din Camera de Gardă.
”Le recomand să vină în momentul în care sufletul lor de părinte spune că se întâmplă ceva grav cu copilul lor. Orice părinte simte când se întâmplă ceva important. Dar pot să spun și câteva repere, de urgentist.
Dacă al lor copil preșcolar respiră mai repede de 50 de respirații pe minut, cu toții avem acum un telefon inteligent și putem număra un minut, putem pune mâna pe burta copilului. 50 pe minut este o cifră de alarmă.
Al doilea lucru la acre trebuie să ne uităm este cum respiră copilul. Un copil răcit, care are muci în nas, dar mănâncă, se joacă, se uită pe tabletă, iese afară, nu trebuie să ajungă neapărat la spital. Dacă respiră cu burta, i se înfundă costițele, geme continuu sau nu poate să mănânce sau să doarmă, atunci evident el trebuie consultat.
Dar trebuie să înarmeze cu puțină răbdare, ca să stea pe hol. În principiu se stă în funcție de severitatea bolii. Un copil prezentat, întâi trece prin criteriul de triaj. Este acel sistem ca un curcubeu, pe culori, unde cu cât este mai deschisă culoarea, mai spre alb, e mai puțin grav. Și există asistenți medical de triaj, care măsoară temperatura, frecvența respiratorie și dacă te muți dintr-o zonă mai puțin periculoasă într-una mai periculoasă, evident că nu o să stai mult.
Deci părinții care au îndoieli și cred că lucrurile sunt serioase, trebuie să meargă la spital, și vor ajunge repede la consult. Dacă nu este grav, ar putea să aștepte, 1-2 ore, nu este nerezonabil intervalul acesta de așteptare la actualele condiții”, a concluzionat pediatrul.
Temperaturile scăzute, sub normalul perioadei, dar și revenirea în colectivitate, au dus la o creștere alarmantă a afecțiunilor pulmonare în rândul copiilor, cele mai frecvente fiind pneumoniile.
Medicul Beatrice Mahler, manager al Institutului ”Marius Nasta” din București, a explicat la Antena 3 că cei mici sunt expuși, din fericire, infecțiilor virale, dar că un număr mare de persoane se confruntă cu pneumonii similare celor dinainte de pandemie.
”Este într-adevăr o creștere a numărului de pacienți care vin cu pneumonii și constatăm, pe lângă faptul că au pneumonie și sunt forme atipice, agenți patogeni pe care noi i-am întâlnit anterior pandemiei. Există o imunitate scăzută, foarte mulți pacienți cu boli cronice au renunțat la tratament. Ca noi toți, și copiii sunt expuși la infecții. Din fericire, copiii sunt expuși la infecții virale.
Șansa ca o infecție virală să treacă și să se rezolve, în cazul în care copilul are o imunitate bună, este mult mai mare comparativ cu adultul, unde cred că grija trebuie s-o avem tot către cel vârstnici”, a declarat Dr. Beatrice Mahler, manager al Institutului ”Marius Nasta” din București, la Antena 3. Citește mai departe AICI.
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
Această nouă epidemie amenință Europa. Simptomele sunt mai mult decât banale, dar deja au fost raportate 11 decese din cauza acesteia.
Expunerea copiilor sub 6 ani la ecrane ar trebui interzisă, recomandă cinci societăţi ştiinţifice franceze.
Copiii sunt predispuși la o serie de infecții contagioase frecvente pe care le numim boli ale copilăriei.
Această boală poate să ucidă în doar câteva luni. Diagnosticată precoce, crește șansele de supraviețuire.
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
Această investigație este esențială în cazul nou-născuților. De acest lucru depinde dezvoltarea creierului lor.
Ce sunt „penjaminele”? Acești vapori câștigă popularitate în rândul tinerilor.
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
