Activitatea fizică, necesară. Ce și câte boli pot fi prevenite dacă faci puțină mișcare

Activitatea fizică definește orice formă de mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici, cu consum de energie. Activitatea fizică este o sursă demonstrată științific de beneficii pentru sănătate. Prin activitate fizică se înțelege orice tip de mișcare, de la exerciții fizice și sport până la activități recreative – cum sunt plimbarea, mersul pe bicicletă, dansul – sau activitățile obișnuite din gospodărie – grădinărit, curățirea locuinței.

Codași la activitatea fizică

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), la nivel global, unul din patru adulți și mai mult de 80% din adolescenți au un nivel insuficient de activitate fizică. Anual, aproape 5 milioane de decese ar putea fi evitate dacă populația lumii ar fi mai activă din punct de vedere fizic.

”Persoanele insuficient de active fizic au un risc de deces cu 20 până la 30% mai mare comparativ cu persoanele care au un nivel corespunzător de activiate fizică. Conform Institutului Național de Sănătate Publică, cel puțin 25 de boli ale corpului și sistemului nervos pot fi prevenite, ameliorate sau tratate prin activitatea fizică”, arată DSP Hunedoara.

Vezi și: Farmaciile, îngenuncheate definitiv de statul român. Protest după decizia ca CNAS să solicite returnarea unor sume importante de bani, începând cu anul 2015

 Activitatea fizică, esențială pentru o viață sănătoasă

Adulții, vârstnicii cu boli cronice ar trebui să adopte un program regulat de activitate fizică, adecvat stării de sănătate. Un stil de viață activ are beneficii demonstrate științific asupra sănătății și stării de bine.

”Studiile europene indică faptul că românii se implică mult mai puțin în activități fizice față de media europenilor. În timp ce mai puțin de jumătate din europeni nu fac nici o activitate fizică, în România, procentul populației sedentare este de 63%. De asemenea, interesul pentru exerciții fizice și sport a scăzut cu 3 procente într-un interval de  patru ani”, mai arată DSP Hunedoara.

Vezi și: Menopauza, predispoziție genetică. Medic: Pentru fertilitate este important să se țină cont de acest factor

Impactul pandemiei de COVID asupra activității fizice

În cursul pandemiei COVID-19, nivelul de activitate fizică a scăzut considerabil în rândul tuturor categoriilor de populație. Mai multe studii efectuate pe perioada pandemiei au confirmat faptul că pacienții COVID-19 pozitivi cu un stil de viață sedentar au avut un risc sporit de spitalizare și deces datorat COVID-19 comparativ cu pacienții care au avut un nivel oarecare de activitate fizică.

Din categoria bolilor a căror evoluție și prognostic pot îmbunătățite prin practicarea regulată a unui nivel minim de activitate fizică fac parte: obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială, osteoporoza, anxietatea, depresia și cancerul. Pentru fiecare din aceste diagnostice, profesioniștii din domeniul sănătății pot indica pacientului tipul de activitate fizică recomandat, ca parte integrantă a unei intervenții complexe care include tratamentul farmacologic sau non-farmacologic, modificările stilului de viață și contraindicațiile specifice condiției medicale.

Vezi și: De ce ne întoarcem la Dumnezeu când suntem bolnavi. Leca: Fără Dumnezeu, pacientul oncologic nu va supraviețui nici măcar o lună din clipa în care este diagnosticat

Mersul pe jos, după masă, plin de beneficii, inclusiv legat de diabet. Medic: Poate duce la schimbări măsurabile

Mersul pe jos după masă, chiar și numai câteva minute, are o multitudine de beneficii pentru sănătate, arată noi studii. Printre acestea se află inclusiv scăderea nivelului de zahăr din sânge, un efect foarte bun pentru reducerea riscul de apariție al diabetului de tip 2.

Astfel, într-o meta-analiză, publicată recent în revista Sports Medicine, cercetătorii au analizat rezultatele a șapte studii care au comparat efectele statului așezat față de statul în picioare sau de mersul pe jos asupra stării de sănătate a inimii, inclusiv asupra nivelului de insulină și de zahăr în sânge.

Oamenii de știință au constatat că mersul ușor, după masă, în reprize scurte de doar 2 până la 5 minute au avut un impact semnificativ în controlul nivelului de zahăr din sânge, notează New York Times.

”Fiecare lucru mic pe care îl faceți va avea beneficii, chiar dacă este un pas mic", a declarat Dr. Kershaw Patel, cardiolog preventiv la Houston Methodist Hospital, care nu a fost implicat în studiu.

Citește mai departe AICI