Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Lipsa de somn poate avea efecte secundare devastatoare pentru minte și corp.
Lipsa somnului este extrem de des întâlnită: mulți oameni dorm mai puțin decât au nevoie, fie din cauza insomniei, tulburărilor de somn sau pur și simplu din pricina unui program aglomerat. Dacă faceți parte dintr-una din aceste categorii, aflați că a dormi mai mult este o necesitate, în special pentru a vă menține mintea ascuțită.
Efectele secundare ale lipsei somnului pot fi grave. Privarea de somn estre strâns legat de afectarea creierului și memorie.
Somnul și demența
Este extrem de comun ca cineva cu boala Alzheimer sau demența să raporteze tulburări de somn, potrivit unui strudiu publicat în revista medicală Psychogeriatrics. Și, în multe cazuri, problemele de somn pot înrăutăți simptomele acestor afecțiuni, Dar, problemele de somn sunt un simptom cauzat de neurodegenerare? Sau problemele cu somnul pot cauza de fapt neurodegenerarea?
Pierderea memoriei
Există o mulțime de cercetări care sugerează că lipsa somnului poate contribui la deteriorarea cognitivă și pierderea memoriei mai târziu în viață. Cercetătorii știu că somnul este extrem de important pentru funcția cognitivă sănătoasă și acest lucru nu este surprinzător. Când suntem privați de somn, poate fi greu să gândim corect sau să ne concentrăm. Există mai multe studii care demonstrează legătura dintre calitatea redusă a somnului și performanțele cognitive mai slabe. Însă lipsa somnului și tulburările de somn pot avea efecte de lungă durată, crescând riscul pentru probleme de memorie odată cu vârsta, arată un studiu publicat în revista medicală The Lancet.
Studiile arată că persoanele diagnosticate cu insomnie prezintă un risc mai mare pentru demență. Potrivit unui studiu de trei ani, publicat în Plos one, persoanele cu insomnie aveau de două ori mai multe șanse să dezvolte demență pe parcursul celor trei ani decât cele fără insomnie.
Tulburările de somn, precum preobleme de respirație în somn, sunt, de asemenea, adesea asociate cu funcția cognitivă redusă. Într-un studiu, femeile care aveau tulburări respiratorii de somn aveau mult mai multe șanse să dezvolte o deficiență cognitivă ușoară sau demență în comparație cu femeile fără tulburari respiratorii.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.