Lipsa de somn, efectele secundare. Ce formă de demență favorizează
Lipsa de somn poate avea efecte secundare devastatoare pentru minte și corp.
Lipsa somnului este extrem de des întâlnită: mulți oameni dorm mai puțin decât au nevoie, fie din cauza insomniei, tulburărilor de somn sau pur și simplu din pricina unui program aglomerat. Dacă faceți parte dintr-una din aceste categorii, aflați că a dormi mai mult este o necesitate, în special pentru a vă menține mintea ascuțită.
Efectele secundare ale lipsei somnului pot fi grave. Privarea de somn estre strâns legat de afectarea creierului și memorie.
Somnul și demența
Este extrem de comun ca cineva cu boala Alzheimer sau demența să raporteze tulburări de somn, potrivit unui strudiu publicat în revista medicală Psychogeriatrics. Și, în multe cazuri, problemele de somn pot înrăutăți simptomele acestor afecțiuni, Dar, problemele de somn sunt un simptom cauzat de neurodegenerare? Sau problemele cu somnul pot cauza de fapt neurodegenerarea?
Pierderea memoriei
Există o mulțime de cercetări care sugerează că lipsa somnului poate contribui la deteriorarea cognitivă și pierderea memoriei mai târziu în viață. Cercetătorii știu că somnul este extrem de important pentru funcția cognitivă sănătoasă și acest lucru nu este surprinzător. Când suntem privați de somn, poate fi greu să gândim corect sau să ne concentrăm. Există mai multe studii care demonstrează legătura dintre calitatea redusă a somnului și performanțele cognitive mai slabe. Însă lipsa somnului și tulburările de somn pot avea efecte de lungă durată, crescând riscul pentru probleme de memorie odată cu vârsta, arată un studiu publicat în revista medicală The Lancet.
Studiile arată că persoanele diagnosticate cu insomnie prezintă un risc mai mare pentru demență. Potrivit unui studiu de trei ani, publicat în Plos one, persoanele cu insomnie aveau de două ori mai multe șanse să dezvolte demență pe parcursul celor trei ani decât cele fără insomnie.
Tulburările de somn, precum preobleme de respirație în somn, sunt, de asemenea, adesea asociate cu funcția cognitivă redusă. Într-un studiu, femeile care aveau tulburări respiratorii de somn aveau mult mai multe șanse să dezvolte o deficiență cognitivă ușoară sau demență în comparație cu femeile fără tulburari respiratorii.
-
-
Alexandru Rogobete şi directorul OMS pentru Europa, acord de colaborare26.02.2026, 13:06
-
-
Dieteticienii au numit cea mai sănătoasă brânză pentru consum zilnic26.02.2026, 11:47
-
Clătite cu unt de arahide: mic dejun rapid și bogat în proteine26.02.2026, 09:44
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Graba zilnică ne distruge creierul
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
De ce uităm dacă am oprit aragazul sau unde ne-am pus cheile
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
3 tipuri de AVC: ischemic, hemoragic, mini-AVC. Care e cel mai periculos
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
