Litiul folosit în baterii și regăsit în apa potabilă a fost asociat cu un risc crescut de apariție a autismului, arată un studiu. Care sunt simptomele...
Tulburarea de spectru autist este o afecțiune legată de dezvoltarea creierului care afectează modul în care o persoană percepe și socializează cu ceilalți, cauzând probleme de interacțiune socială și de comunicare.
Această afecțiune nu are cunoscută o singură cauză. Având în vedere complexitatea tulburării și faptul că simptomele și severitatea variază, există probabil multe cauze. Atât genetica, cât și mediul înconjurător pot juca un rol.
Dacă în direcția geneticii, pot fi acuzate anumite mutații genetice, în ceea ce privește partea legată de factorii de mediu, cercetătorii au analizat mai mulți factori, precum infecțiile virale, medicamentația sau complicațiile din timpul sarcinii sau aerul poluat, notează Mayo Clinic.
Oamenii de știință au identificat o legătură între nivelul de litiu din apa din Danemarca și șansele mai mari ca, mai târziu, copiii să primească un diagnostic de autism.
Deși studiul a fost efectuat pe peste 52.000 de copii, acesta nu este suficient pentru a dovedi că litiul cauzează în mod direct autismul, această posibilitate merită să fie investigată în continuare.
Litiul, prezent în natură, dar și în medicamentele menite să trateze tulburările de dispoziție, a fost asociat anterior cu avorturile spontane și cu malformațiile cardiace la nou-născuți. Iar asocierea cu tulburarea de spectru autist este una în premieră, notează Science Alert.
”În acest studiu danez de control de caz la nivel național bazat pe populație, echipa de studiu a constatat că expunerea maternă la niveluri mai ridicate de litiu rezidențial în apa potabilă în timpul sarcinii a fost asociată cu o creștere moderată a riscului de tulburare de spectru autist la descendenți.
Constatările au rămas solide și după ajustarea pentru mai mulți factori socio-economic au vecinătății materne și expuneri la poluarea aerului”, scriu autorii cercetării în lucrarea publicată în JAMA Pediatrics.
Litiul ajunge în apa potabilă prin alterarea minerală din subteran, iar cercetării trag un semnal de alarmă în acest sens, în contextul în care acest element chimic este unul foarte folosit pentru bateriile electrice, iar deșeurile nu sunt întotdeauna depozitate în condiții de siguranță.
”În viitor, sursele antropogene de litiu în apă ar putea deveni mai răspândite din cauza utilizării bateriilor cu litiu și a eliminării în depozitele de deșeuri cu potențial de contaminare a apelor subterane”, spune neurologul și epidemiologul Beate Ritz de la Universitatea din California.
Revenind la studiul realizat de cercetătorii danezi, nivelurile de metal în apa contaminată în apa potabilă sunt moderate spre scăzute.
Astfel, cercetătorii au analizat bazele de date ale pacienților, precum și informațiile din registrele de stare civilă pentru a identifica acei copii născuți în perioada 2000-2013 cu sau fără autism, cartografiind în acest mod 151 de rețele publice de apă.
Din cei 8.842 de participanți la studiu cu diagnostic de autism, 2.850, adică 32%, proveneau din zone cu cel mai mare nivel de litiu în apă, în timp ce 1.718 (19%) proveneau din zona cu cel mai mic nivel de litiu în apă.
O relație similară a fost descoperită atunci când cercetătorii au analizat subtipurile individuale de autism.
Legătura dintre litiu și autism a fost, de asemenea, ușor mai puternică în cazul persoanelor care trăiesc în zonele urbane, comparativ cu zonele rurale și orașele mai mici.
Echipa a adăugat controale pentru unii factori socio-economici și pentru poluarea aerului.
Unii copii pot prezenta simptome ale tulburării de spectru autist încî din primii ani de viață, iar printre cele mai frecvente sunt:
- contactul vizual redus cu cei din jur
- lipsa de reacție atunci când sunt strigați pe nume
- indiferență față de persoanele care îi supraveghează, mai notează Mayo Clinic.
Alți copii pot să se dezvolte normal, până la o anumită vârstă, dar apoi devin brusc retrași sau agresivi ori își pierd abilitățile lingvistice pe care le-au dobândit deja. Semnele apar de obicei până la vârsta de 2 ani.
Fiecare copil cu tulburare de spectru autist va avea probabil un model unic de comportament și un nivel de severitate - de la funcționare scăzută la funcționare înaltă.
Unii copii cu tulburare de spectru autist au dificultăți de învățare, iar unii prezintă semne de inteligență mai mică decât cea normală.
Alți copii cu această tulburare au o inteligență normală sau ridicată - învață rapid, dar au probleme de comunicare și de aplicare a ceea ce știu în viața de zi cu zi și de adaptare la situațiile sociale.
În cazul în care copilul prezintă simptome care au putea sugera suspiciunea de autism, părintele sau tutorele trebuie să ia legătura cu un specialist, iar acesta poate să fie un medic psihiatru sau un psiholog, neurolog pediatru sau chiar pediatru.
Având în vedere varietatea de simptome ce apar în cazul tulburării de spectru autist, diagnosticarea acestei afecțiuni poate să fie una destul de dificilă, mai ales că nu există teste medicale specifice care să determine această afecțiune.
În schimb există o serie de teste care pot sugera prezența tulburării de spectru autist, care includ:
- observarea copilului și modul în care acesta interacționează cu cei de vârsta sa dar și ce schimbări comportamentale pot să apară
- teste simple de ascultare, vorbire, dezvoltare sau abilități sociale.
De asemenea, furnizorul de servicii de sănătate poate recomanda efectuarea unor teste genetice pentru a vedea dacă cel mic are vreo tulburare genetică, precum sindromul Rett sau sindromul X Fragil (sindromul Martin-Bell).
În ceea ce privește tratamentul, nu există niciunul pentru tulburarea de spectru autist și nu există un tratament unic pentru toți.
Scopul tratamentului este de a maximiza capacitatea copilului de a funcționa prin reducerea simptomelor tulburării de spectru autist și sprijinirea dezvoltării și învățării.
Astfel, opțiunile de tratament pot include:
- terapiile comportamentale și de comunicare
- terapiile educaționale
- terapia de familie
- alte terapii
- medicație pentru controlul simptomelor.
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
O aplicaţie de monitorizare şi informare medicală a gravidelor şi mamelor cu copii sub 1 an a fost lansată la Palatul Parlamentului.
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
Ce sunt „penjaminele”? Acești vapori câștigă popularitate în rândul tinerilor.
De ce apare sentimentul de singurătate și de ce mulți se consideră singuri atunci când trec prin anxietate sau depresie.
Diabetul în timpul sarcinii poate cauza probleme grave mai târziu. Mamele au nevoie de un screening adecvat după naștere.
