Spitalul Neamț a anunțat, la scurt timp după cel din Timișoara, că nu mai are locuri în ATI, iar pacienții bolnavi de COVID-19 nu mai au acces la îngrijirea...
În Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ, în ATI nu mai era, marți, niciun loc liber. În secțiile destinate pacienţilor bolnavi de COVID-19 mai erau doar 37 de locuri, dintre care 15 sunt destinate celor care au şi patologii asociate.
"Secția ATI destinată pacienților bolnavi de COVID-19 este ocupată în întregime, cinci pacienți sunt ventilați mecanic, trei sunt conectați la oxigen și patru sunt neventilați.În saloanele destinate pacienților care sunt suspecți și care așteaptă rezultatul testelor se află 48 de persoane.", arată mesajul postat pagina de Facebook a Spitalului.”
„Astăzi, 10 noiembrie, în Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț sunt internați 402 pacienți confirmați ca fiind infectați cu noul coronavirus - COVID 19, dintre care trei prezintă forme ușoare și 387 au forme medii ale bolii”, se mai arată pe pagina de Facebook a spitalului
Situația este gravă și în Timișoara, acolo unde medicul Virgil Musta a anunțat că 6 bolnavi de COVID-19 au murit pentru că nu au putut beneficia de îngrijire specifică secției ATI.
Într-o intervenție în direct la Antena3, Dorel Săndesc, șeful Asociației ATI în România, a dezmințit declarațiile medicului Musta:
"Pacienții critici COVID au găsit locuri în secțiile ATI prin transferuri atunci când în zonă nu s-au mai găsit locuri. Nu putem spune că pentru acei pacienți nu a fost niciun loc. Și de asemenea, nu putem spune că toți pacienții care nu decedează în ATI, decedează pentru că nu sunt în ATI. Pacienții mai decedează și în alte secții. Se întâmplă mai ales în această patologie, dar și în alte patologii, o agravare bruscă, care duce la stop cardiac.
Nu putem să facem o legătură automată între faptul că au făcut stop cardiac și că nu a fost loc în ATI." a precizat acesta
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
