Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate

Un studiu recent subliniază o lacună semnificativă în diagnosticul long-COVID, cu mai puțin de 1% dintre pacienții afectați primind un diagnostic oficial. Se pare că medicii de familie nu reușesc să recunoască în mod obișnuit simptomele long-COVID.

Metodologia studiului

Cercetătorii au realizat un studiu retrospectiv, bazat pe populație, cu cohortă longitudinală, folosind datele din bazele de date Clinical Practice Research Datalink AURUM și GOLD. Studiul s-a concentrat pe populația din Regatul Unit, urmărind persoanele cu vârsta de 18 ani sau mai mare care au primit primul diagnostic de infecție cu SARS-CoV-2 între 1 ianuarie 2020 și 28 februarie 2021. Participanții trebuiau să fie înregistrați la medicul de familie timp de cel puțin 15 luni de la data indexului studiului.

Obiectivul principal a fost determinarea prevalenței long-COVID în rândul populației generale și identificarea factorilor de risc demografici și clinici. Analizele de subgroup au fost efectuate pentru a explora simptomele long-COVID și factorii de risc în rândul persoanelor spitalizate, ne-spitalizate și netratate, potrivit Medscape.

Vezi și: Degete de la picioare, neglijate după duș. Dr. Georgiana Gheba: Șterge foarte, foarte bine

Long-COVID, subdiagnosticat - FOTO: Freepik

Rezultate cheie

Dintre cei 1.554.040 de adulți cu un prim diagnostic de COVID, vârsta medie a fost de 45,2 ani. Majoritatea participanților erau femei. Până la sfârșitul anului 2021, 7,7% (119.725 de persoane) au fost identificate cu long-COVID, definit ca simptome persistente timp de cel puțin 12 săptămâni după infecție. Cu toate acestea, doar 0,5% dintre aceștia au fost oficial diagnosticați, în timp ce 7,4% au prezentat cel puțin un simptom conform criteriilor predefinite ale studiului.

Simptomele long-COVID cel mai frecvent înregistrate au inclus tusea (17,8%), durerea de spate (15,3%), durerea de stomac (11,4%), durerea de cap (11,2%) și durerea în gât (10,0%). Analizele de subgroup au arătat că pacienții spitalizați au experimentat, de asemenea, dispnee (7,4%), amețeli (6,9%) și erupții cutanate (6,8%).

Identificarea factorilor de risc

Studiul a identificat și câțiva factori de risc importanți pentru long-COVID, printre care se numără sexul feminin, apartenența la o etnie non-albă, obezitatea și prezența unor probleme de sănătate preexistente, cum ar fi anxietatea, diabetul de tip 2 și alte afecțiuni mentale sau fizice.

Vezi și: Multivitaminele nu prelungesc viața, arată un studiu

Implicatii pentru practica clinică

Studiul subliniază necesitatea unei conștientizări mai mari și a unor practici de diagnostic mai bune în rândul furnizorilor de servicii de sănătate.

"Studiul nostru a descoperit că factorii de risc asociați cu long-COVID erau sexul feminin, etnia non-albă, obezitatea și prezența unor condiții fizice și mentale preexistente. Aceste constatări sunt esențiale pentru clinicieni pentru a identifica persoanele cu risc ridicat și a oferi intervenții la timp", au menționat autorii.

Cercetătorii speră că aceste informații vor stimula îmbunătățiri în diagnosticarea și gestionarea long-COVID, conducând în cele din urmă la rezultate mai bune pentru pacienții care suferă de simptome prelungite.

Vezi și: Caisele, impact asupra colesterolului. Fibrele și potasiul scad colesterolul rău

Long-COVID, implicații pentru pacienți

Pacienții cu long-COVID sunt afectați în mod semnificativ, atât fizic, cât și psihologic. Long-COVID se referă la persistența simptomelor la cel puțin 12 săptămâni după infecția inițială cu SARS-CoV-2, iar impactul acestor simptome poate fi debilitant pentru mulți pacienți.

Efecte fizice:

Simptome persistente și variate: Pacienții pot experimenta o gamă largă de simptome, cum ar fi:

- Oboseală cronică: Unul dintre cele mai comune și debilitante simptome, care poate afecta activitățile zilnice.

- Dificultăți respiratorii: Inclusiv dispnee (senzație de sufocare) care poate persista și după vindecarea inițială a infecției.

- Dureri: Dureri de cap, dureri de spate, dureri în gât și dureri musculare care pot fi constante sau apar intermitent.

- Probleme digestive: Durerea de stomac și alte tulburări digestive sunt frecvente.

- Palpitații și amețeli: Aceste simptome pot fi alarmante și afectează capacitatea de concentrare și activitățile zilnice.

Limitări funcționale: Mulți pacienți nu reușesc să revină la nivelul anterior de activitate fizică și profesională. Oboseala și slăbiciunea pot reduce semnificativ calitatea vieții.

Vezi și: Trosnitul gâtului, nesănătos. Poate provoca AVC

Efecte psihologice și sociale

Anxietate și depresie: Pacienții pot dezvolta anxietate sau depresie ca urmare a incapacității de a-și relua viața normală și din cauza simptomelor persistente. Această situație este agravată de incertitudinea legată de durata și evoluția bolii.

Izolare socială: Simptomele prelungite și incapacitatea de a participa la activități sociale pot duce la sentimente de izolare și singurătate.

Frustrare și neînțelegeri: Mulți pacienți se confruntă cu dificultăți în a fi înțeleși de către familie, prieteni sau chiar de către cadrele medicale, mai ales dacă simptomele lor nu sunt recunoscute sau diagnosticate corespunzător.