Malformațiile cauzate de virusul Zika, mai grave în cazul persoanelor subnutrite

Malformațiile cauzate de infecția cu virusul Zika sunt mai frecvente în rândul populației mai sărace. Se pare că nutriția are un rol definitoriu în cazul malformațiilor.
Sindromul congenital Zika (CZS) se referă la o serie de malformații de dezvoltare asociate cu infecția congenitală cu virusul Zika (ZIKV). Acest sindrom include afecțiuni devastatoare care au un impact uriaș asupra întregii vieți a individului și a familiei lui. Din seria de afecțiuni posibile fac parte dimensiunea redusă a creierului, numită microcefalie, creierul lissencefalic, anomalii ale retinei, ventriculii măriti ai inimii, o lipsă de conexiuni între emisferele creierului și calcificările acestuia.
Brazilia a fost afectată pe scară largă de infecții ZIKV, dar aproximativ 75% din cazurile de sindom congenital CZS s-au găsit în regiunea de nord-est, care este mai dezavantajată socio-economic.
Într-un nou studiu, cercetătorii de la Universitatea Oxford și de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro au descoperit că această creștere a cazurilor de CZS este legată de o dietă săracă în rândul mamelor sugarilor.
Afecțiunile, mai frecvente în zonele sărace
Profesorul Zoltán Molnár de la Departamentul de Fiziologie, Anatomie și Genetică al Universității din Oxford, care a participat la studiu și are o colaborare de lungă durată cu autorul principal, Profesor asociat Patricia Garcez de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro, Brazilia susținută parțial de Medical Consiliul de cercetare și Royal Society, au spus: „Știam că zonele din Brazilia cu statutul socioeconomic cel mai scăzut aveau cel mai înalt nivel de deficiență de dezvoltare la bebeluși din cauza CZS, motiv pentru care am analizat posibila legătură între ZIKV și una dintre cei mai frecvenți factori importanți care pot contribui: nutriția.
Acest studiu a arătat că deficiența de dezvoltare cauzată de infecția congenitală ZIKV este agravată de co-factorii de mediu, în special de dietele sărace în proteine, ceea ce explică de ce efectele devastatoare ale CZS variază în regiunile endemice ZIKV”.
Legătura dintre infecția cu virusul Zika și afecțiunile CZS a fost demonstrată în studiile anterioare, care au ajutat cercetătorii să înțeleagă cum această infecție a afectat creșterea și dezvoltarea vaselor de sânge. Acestea au arătat că ZIKV infectează celulele care se dezvoltă în creier și modifică genele și proteinele legate de ciclul celular normal și dezvoltarea vaselor de sânge.
Studiul actual a folosit, de asemenea, un model de șoarece pentru a reproduce efectele infecției cu Zika la șoarecii care au o dietă cu conținut scăzut de proteine și a constatat că mai multe dintre semnele patologice găsite la om au apărut la șoarecii subnutriți într-un mod similar.
Profesorul Molnár a adăugat: „Când am replicat efectele observate la oameni care au avut diete sărace la șoareci, am văzut efecte similare la fetusuri, cum ar fi leziuni placentare, precum și o creștere slabă a corpului embrionar și o reducere a dimensiunii creierului a nou-născuților născuți la femelele e șoareci gestante subnutrite.
Nutriția, de ce este importantă
„Femelele șoareci subnutrite care au născut au fost în mod clar mai puțin capabile să lupte împotriva ZIKV, ceea ce a condus la o infecție ZIKV robustă și persistentă în splina celor subnutrite, spre deosebire de cele sănătoase. Modelul nostru de șoarece subnutrit ne-a ajutat să identificăm mecanismele celulare care sunt responsabile pentru diferențele dintre oameni. Îmbunătățirea dietei singure nu va proteja împotriva infecțiilor cu ZIKV, dar poate determina severitatea CZS.”
Deși e nevoie de mai multă muncă pentru a traduce aceste descoperiri în boala umană, modelul de șoarece a ajutat la identificarea diferențelor semnificative în modelele de reglare ale căilor moleculare cheie, iar genele particulare identificate în creierele în curs de dezvoltare reflectă modul în care un statut nutrițional slab crește efectele adverse Infecție cu ZIKV.
Sursa, aici.
-
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
-
-
Epidemie de rujeolă: cum să te ferești de boală. Trebuie să ne revaccinăm?
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Focare de gripă aviară H5N1. Care sunt riscurile să se transmită la oameni
COVID-19, amenințare ascunsă pentru inima pacienților. Infecția accelerează riscul de AVC și infarct
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Un copil de 5 ani a murit din cauza meningitei meningococice. Care sunt primele simptome și cum poate fi prevenită boala
Alertă din cauza meningitei. Un copil de 5 ani a murit
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
Poliovirusul în apele uzate, identificat în cinci țări europene. Comunitățile nevaccinate, la risc
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Macrofagele interstițiale NAM, regulatorii-cheie ai inflamației pulmonare în infecția cu SARS-CoV-2. Celulele pulmonare, cheia supraviețuirii în COVID-19
Ce a decis cine trăiește și cine moare de COVID-19. Detaliul care a făcut diferența.
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Nouă variantă COVID se răspândește rapid. Obiceiurile estivale, asociate cu o variantă mutantă
COVID 19, asociat cu riscul neurodegenerativ. Duce la modificări ale biomarkerilor cerebrali
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Clostridium difficile, răspândire mai rapidă. Infecția, rezistentă la tratament
Infecția extrem de contagioasă care te omoară rapid. Se răspândește mai repede decât se credea.