MARATON chirurgical de 24 de ore: O tânără mămică, salvată la Spitalul Militar Central. FOTO

Nou maraton chirurgical la Spitalul Militar Central. O echipă medicală multidisciplinară, constituită din specialiști ai Secțiilor Chirurgie Orală și Maxilofacială (OMF), Chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă și arsuri și, nu în ultimul rând, ATI, din Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” a realizat o operație maraton de 24 de ore la o pacientă tânără, cu un copil mic în întreținere, pentru care acțiunile fiziologice de a respira, a vorbi, a merge, a dormi și a se alimenta normal și suficient, erau doar vise frumoase. 

Este vorba de aceeași echipă care anul trecut își asumase realizarea unei intervenții chirurgicale complexe, de tip major, cu impact sistemic important, în cazul medical al unei paciente oncologice - operație care a durat mai mult de 18 ore, timp în care s-au derulat, simultan, mai multe proceduri, precum: rezecţie, evidare ganglionară bilaterală, traheostomă tactică, reconstrucţie cu lambou osteo-facio-cutanat, cu inserare de implanturi dentare. 

Tânăra avea numeroase afecțiuni

Realitatea pacientei era una extrem de nefavorabilă atât pentru realizarea intervenției chirurgicale, cât și pentru evoluția, ulterioară, a sării de sănătate, în perioada postoperatorie. Aceasta este fumătoare, cunoscută cu Astm bronșic, aflată în tratament specific, precum și cu suspiciune de Sindrom Wegener (neconfirmat, însă, cu toate criteriile medicale), cu defect major al țesuturilor centromediene cu prăbușirea nasului și comunicare oro-nazo-sinusală maxilară bilaterală, aceasta producându-se în condiții incerte (cel mai probabil pe un fond biologic mixt - bacterian și autoimun), proces ce a survenit, lent, de la sfârșitul anului 2017 și până în anul 2019, timp în care a fost supusă la 6 intervenții chirurgicale, toate acestea efectuându-se la clinici din străinătate.

Având în vedere faptul că, de la prima internare în spitalul nostru, în luna februarie 2020 și până în prezent, nu s-a constatat o progresie a defectului, iar țesuturile sunt stabile, se decide ca fiind oportună inițierea reconstrucției defectului.

Astfel, pacienta s-a internat, după ce, în prealabil, a fost supusă testării pentru virusul SARS-COV-2, test care a avut rezultat negativ, pentru prima etapă reconstructivă (reconstrucția palatului), intervenție chirurgicală care a avut loc în data de 8 septembrie a.c..

Cazul a fost atent analizat, împreună, în echipa anestezico-chirurgicală, cu câteva zile înainte de intervenție, realizându-se, astfel, un plan amănunțit privind: abordarea căii aeriene (traheostomie ca prim timp operator), poziționarea pacientei (în funcție de zona de recoltare/ inserție a graftului), alegerea monitorizării invazive intraoperatorii, alegerea tipului de anestezie generală (pacienta prezentând ca particularitate un sindrom de QT lung* ), alegerea tehnicilor de prezervare a normotermiei, repleția volemică, anticoagularea perioperatorie etc.

Sindromul de QT lung este o boală a ritmului cardiac. Provoacă bătăile rapide de inimă. Aceste bătăi rapide pot duce la leșin sau atacuri, sau câteodată, când inima bate eratic pentru o perioadă lungă de timp poate duce la decesul neașteptat. Sindromul de QT lung înseamnă că mușchii inimii necesită mai mult timp decât ar fi normal pentru reîncărcare între bătăi. Această boală poate fi rezultatul unei anormalități a sistemului de reîncărcare electrică a inimii. Anormalitățile pot fi moștenite sau se pot întâmpla din cauza unei boli medicale de bază sau a anumitor medicamente.

Protocolul operator a constat în efectuarea plastiei comunicării oro-nazo-sinusale cu lambou liber vascularizat chimeric parascapular stâng cu componentă cutanată (insulă tegumentară de 6/3 cm, bazată pe o perforanță din ramul descendent al arterei circumflexei scapulare stângi) și o componentă osteo-musculară de dimensiunea 4/3/2 cm (formată din bordul lateral al scapulei și, parțial, din mușchii: subscapular, infraspinos și rotund mic), liber vascularizat și microanastomozat la vasele faciale cu grefoane arterial si venos de interpoziție (material biologic rezultat în urma recoltării arterei si venei transverse stângi ale gatului).

Intraoperator s-a identificat un flux scăzut la nivelul lamboului, motiv pentru care s-a decis renunțarea la padela tegumentară și la porțiunile periferice din mușchii recoltați, anterior menționați.

Fixarea lamboului la maxilarul restant s-a realizat cu plăci și șuruburi de titan 2.2.

Maraton chirurgical de 24 de ore

Durata mare a intervenției, 24 de ore, este determinată de faptul că în cazul lamboului scapular, abordarea clasică în “two – team” (două echipe în care una recoltează lamboul și cea de a doua pregătește patul receptor inclusiv vasele recipiente) nu poate fi realizată datorită poziției pacientului în momentul recoltării grefonului, astfel încât acțiunile chirutgicale se desfășoară în seriat și nu în paralel.

Evoluția postoperatorie a fost una favorabilă, pacienta primind sânge izogrup și izoRh, suport nutritiv si vitaminic, acestea fiindu-i administrate intravenos, precum și tratament antibiotic, la început, cu spectru ultralarg și, ulterior, țintit pe antibiograma pentru Stafilococul Aureus, germene identificat în aria cu defectul țesuturilor centromediene.

Succesul acestei intervenţii maraton este și va fi rezultatul unui efort comun (pentru că urmează și alte etape reconstructive aceasta fiind prima și cea mai grea dintre etape), implicat și dedicat, atât uman, cât și profesional, echipa medicală fiind  coordonată de maior medic dr. Adrian Gabără, medic primar Chirurgie Orală și maxilo-facială (OMF) – medic curant; dr. Dragoș Muraru, medic primar Chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă și colonel medic dr. Narcis Tănase, medic primar ATI și completată cu: dr. Andreea Crăciun, medic rezident ATI; dr. Carmen Mocanu și dr. Paul Ionescu, medici rezidenţi Chirurgie Plastică și microchirurgie reconstructivă; asistent medical Cătălina Stănescu – din cadrul Secţiei Chirurgie Plastică și microchirurgie reconstructivă și, nu în ultimul rând, rezidenții Secției Chirurgie OMF și asistenţii medicali: Călin Nicoleta, Camelia Preda, Stefaniţă Ciobanu, infirmierele Pătrașcu Cătălina și Iordache Constanța.