Un indice bazat pe şapte variabile, printre care vârsta sau dificultatea de a respira, a fost creat de cercetători spanioli pentru a determina prognosticul pacienţilor COVID-19 care se prezintă la unităţile de pri...
La studiul pentru elaborarea acestui indice, denumit COVID-19/SEIMC, au participat mai multe spitale spaniole şi el se fundamentează pe o mare bază de date cu pacienţi COVID-19 spitalizaţi în Spania, coordonată de Spitalul Gregorio Marańón şi validată pe o cohortă de pacienţi internaţi în Spitalul Universitar La Paz, spitale din Madrid.
Indicele a fost dezvoltat cu ajutorul datelor studiului COVID-19@Spain, care a inclus pacienţi internaţi în 127 de spitale spaniole în primul val al pandemiei. Au fost exploatate 17 variabile pentru care acest studiu a demonstrat că au relevanţă prognostică.
COVID-19 are un curs foarte variabil, de la boală asimptomatică până la dezvoltarea unor complicaţii potenţial fatale.
În medicină sunt folosiţi indici predictivi de prognostic pentru a estima cât mai precis probabilitatea survenirii unui eveniment specific, cum ar fi o complicaţie gravă sau decesul, şi pentru a ajuta medicii să ia decizii bine fundamentate.
În cazul de faţă au fost identificate şapte variabile pentru a determina cu precizie prognosticul pacienţilor: vârsta, sexul, dificultatea de a respira, unii parametri sangvini, precum saturaţia de oxigen, valorile a două tipuri de leucocite (neutrofile şi limfocite) şi concentraţia de creatinină.
Pe baza acestor variabile se întocmeşte un indice cu valori de la 0 la 30, care permite clasificarea pacienţilor în funcţie de riscul de deces în următoarele 30 de zile, potrivit studiului ce a fost publicat în revista Thorax.
Un punctaj mai mic sau egal cu 2 indică un risc redus de deces, între 3 şi 5 un risc moderat, între 6 şi 8 un risc înalt şi între 9 şi 30 un risc foarte înalt.
Astfel, dezvoltarea şi validarea indicelui COVID-19/SEIMC permite clasificarea pacienţilor în patru categorii de risc: redus, mediu, înalt şi foarte înalt.
Bolnavii cu risc redus (0-2 puncte) pot fi trataţi în ambulator, fără spitalizare, iar cei cu risc înalt (6-8 puncte) sau foarte înalt (9-30) trebuie să rămână internaţi în spital sau în unităţile de ATI. Pacienţii cu risc moderat (3-5 puncte) pot rămâne internaţi în unităţile destinate pacienţilor de complexitate mai redusă.
Acest indice predictiv le va permite medicilor ''să ia decizii clinice uşor şi rapid, pe baza evoluţiei posibile a pacientului şi riscului său de deces'', explică Spitalul Gregorio Marańón.
''Este un instrument inovator în lume pentru prezicerea evoluţiei unui pacient COVID-19 şi care va ajuta medicii de la urgenţe să ia decizii rapide privind conduita terapeutică de care are nevoie pacientul, întotdeauna pe baza criteriului clinic.'', notează coordonatorul studiului, Juan Berenguer.
Citește și O femeie din Anglia, complet paralizată după ce a făcut COVID-19
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
