Medicul pediatru Mihai Craiu a postat pe pagina sa de socializare câteva argumente pentru care anul școlar ar trebui să înceapă și în ce condiții.
Deschiderea noului an școlar a fost adusă din nou în discuție pe rețelele de socializare. De această dată medicul pediatru Mihai Craiu a arătat câteva argumente pentru care școala trebuie să înceapă și în ce condiții.
Iată ce a scris el:
„Din nou despre subiectul deschiderii școlilor, in contextul COVID-19.
Frica ne determină să luăm decizii pripite sau eronate. Înainte de a decide ce este de făcut ar trebui să ne uităm la fapte.
1. Copiii reprezintă doar 1 până la 9% din cazurile confirmate de COVID-19 pe plan mondial.
2. Copiii fac deseori forme ușoare de COVID-19, având un risc de spitalizare de 20 de ori mai mic decât al unui adult (8 la 100.000 copii față de 164,5 la 100.000 la adulți)
3. Copiii reprezintă sub 0,1% din totalul deceselor atribuibile SARS-CoV-2. Singura complicație gravă a bolii, așa numitul PIMS-TS sau MIS-C (sindromul inflamator multisistemic sau Kawasaki-like) a produs în SUA 10 decese la copil, la o populație de 17 ori mai mare decât a României. În contextul unui număr de 5.000.000 de bolnavi confirmați.
4. Copiii mici, de grădiniță sau de școală primară, sunt infectați cu noul coronavirus de două ori mai rar decât adulții, în fața acelorași condiții de transmitere comunitară și nu transmit la fel de ușor boala către alte persoane.
Ce putem face până să înceapă școala? Noi, părinții...
Să exersăm, cu ai noștri copii, spălatul corect pe mâini și purtatul unei bariere la nivelul feței. Nu neapărat mască chirurgicală, dacă ideea de mască agasează emoțional copilul sau familia... Poate fi o bandană, o bentiță mai lată, un model de fular sau un batic colorat...
În timpul iernii aproape toți copiii români sunt duși la grădiniță sau în parc cu fularul la gură. Am putea să facem acest exercițiu cu orice copil având vârsta mai mare de 2 ani. Doar sub 2 ani e interzisă purtarea măștii.
Și dacă frica persistă, puteți să completați un chestionar on-line, de la CDC, pentru ca să vedeți, in cazul familiei dvs, dacă este rezonabilă participarea copilului la școala reală sau trebuie să vă pregătiți de scoală on-line.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
