Care este timpul recomandat de stat în fața ecranelor în funcție de vârstă.
Vârsta la care copiii au acces la tehnologie este tot mai scăzută, iar acest lucru poate avea un impact major asupra sănătății mai târziu. Astfel, părinții sunt cei care trebuie să stabilească reguli clare cu privire la timpul pe care îl petrec cei mici în fața ecranelor, fie că vorbim de telefoane, tablete sau televizoare.
Doctorul Lorena Cloracsim, medic oftalmolog, consideră că este nevoie de moderație în acest sens și susține că primii ani de viață sunt extremi de importanți pentru dezvoltarea vederii copilului, dar și a dezvoltării sale psiho-emoționale șu neuro-psihice.
”Moderația este întotdeauna cheia succesului, pentru că niciuna dintre extreme nu este potrivită. Nici să petrecem toată ziua, dar nici să interzicem. Și în sensul acesta asociațiile de oftalmologie, dar și asociațiile de pediatrie au făcut câteva recomandări astfel încât utilizarea ecranelor să fie făcută în siguranță. Tocmai pentru că exact în perioada se produce atât dezvoltarea aparatului vizual, cât și dezvoltarea comportamentului neuro-psihic și emoțional”, a declarat dr. Lorena Cloracsim, medic oftalmolog, la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1.
În sensul acesta intervalul de vârstă și perioada de stat în fața ecranelor se referă la timpul total de ecrane, indiferent că este vorba de telefon, tabletă, laptop sau televizor.
”Trebuie reținut următorul fapt: cu cât ecranul este mai mic, cu atât este mai nociv. Și astfel, în perioada de 0 și 2 ani, ar trebui să nu avem deloc expunere la ecrane. Este o perioadă extrem de importantă în dezvoltarea copilului pe toate planurile.
Între 2 și 5 ani, se acceptă cam jumătate de oră de timp petrecut la ecrane și de a fi în siguranță, iar între 5 și 12 ani ne putem duce către o oră”, a precizat oftalmologul.
În teorie lucrurile sunt bune, însă perioada de pandemie în care inclusiv copiii au fost nevoiți să-și comute activitățile în mediul online, acea oră recomandată a fost extrem de greu de respectat. Căci pe lângă orele de curs, în online, cei mai mici dintre elevi aveau și de făcut teme, deci timpul de expunere la ecrane a crescut substanțial.
De altfel, potrivit specialiștilor, în jurul vârstei de 6-7 ani ochiul copilului se normalizează, își termină perioada de creștere și capătă o formă finală. Mai mult decât atât, dincolo de această perioadă, poate să apară miopia, respectiv în momentul în care ochiul crește mai mult decât ar trebui copilul începe să vadă din ce în ce mai prost pe zona de distanță.
Miopia este un viciu de refracție care afectează vederea la distanță, fiind un defect de vedere frecvent. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 40% din populația lumii este mioapă, iar până în 2050 procentul va depăși jumătate de oameni.
Persoana cu miopie poate vedea clar obiectele de aproape,însă pe cele aflate la distanță le vede în ceață.
Miopia se poate dezvolta rapid sau gradual, adesea înrăutățindu-se în timpul copilăriei și adolescenței, motiv pentru care trebuie acordată o atenție deosebită în această perioadă a vieții.
Se consideră că miopia este cauzată de o combinație între o predispoziție genetică și anumiți factori de mediu.
Astfel, în rândul factorilor genetic se află moștenirea genetică, adică dacă unul dintre părinți este miop, riscul copilului de a face miopie este unul crescut, cu atât mai mare fiind acesta dacă ambii părinți sunt miopi.
Factorii de mediu cu impact asupra dezvoltării miopiei sunt:
- prea puțin timp petrecut afară, unde se dezvoltă vederea la distanță, fetele fiind mai predispuse la acest lucru decât băieții.
- prea multe activități la care este necesară vederea ”de aproape”
Astfel, pentru a reduce riscul de apariție a miopiei din cauza factorilor de mediu este nevoie de o alternare între activitățile în aer liber și cele din interior.
Simptomele miopiei sunt:
- dificultatea în a vedea obiectele la distanță
- dificultatea în a vedea în timpul condusului
- privirea printre pleoape pentru a mări claritatea imaginii
- dureri oculare
- dureri de cap
- senzația continuă de lăcrimare.
Miopia este diagnosticată cel mai adesea în anii copilăriei, în special în primii ani de școală. Iar semnele în cazul acestora sunt:
- copilul se plânge că nu vede la tablă
- se apropie prea tare de caiet
- nu vede scrisul de la televizor
- strânge în mod constant ochii pentru obținerea clarității privirii
- lipește excesiv
- se freacă des la ochi.
Diagnosticul este pus de către medicul oftalmolog, care va prescrie metoda adecvată de corecție și ca recomanda un plan de urmărire periodică pentru evaluarea în dinamică a acuității vizuale.
Vezi și: La ce vârstă trebuie făcut PRIMUL control oftalmologic la copii
Dr. Roxana Cozubaș, medic primar oftalmologic, doctor în științe medicale, a vorbit despre problemele de vedere cu care se confruntă copiii, mai ales după perioada de pandemie, în care cea mai mare parte din activități a fost mutată în interior, iar pentru copiii de școală a însemnat cursuri online, deci ore multe petrecute în fața unui dispozitiv electronic, fie el telefon, tabletă sau laptop.
”Vederea copiilor din ziua de astăzi este, din păcate, mai concentrată în aproape, iar acești doi ani de pandemie și-au spus cuvântul în sensul că tot ceea ce înseamnă vedere de aproape, telefon, tabletă, laptop, stat în interior, jucat cu jucării în maximum un metru distanță, asta înseamnă pentru ei o apariție și o progresie a miopiei”, a declarat dr. Roxana Cozubaș, medic primar oftalmologic, doctor în științe medicale, la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1.
Cât privește frecvența recomandării ochelarilor de vedere în rândul copiilor, medicul susține că ”unul din patru copii necesită ochelari”, subliniind că ”anumite structuri din interiorul ochiului încep să se concentreze doar în zona de aproape și nu mai văd bine la distanță”.
De altfel, mai spune specialistul, făcând o paralelă între situația copiilor din vremurile actuale și cele din trecut, când nu erau așa de mulți miopi în cazul băieților, ”care petreceau mult timp afară, stăteau în aer liber, jucau fotbal, în schimb fetițele, care nu neapărat stăteau să citească, dar se jucau cu păpușile, aveau jocuri de interior, făceau miopie mai des.” Citește mai departe AICI.
Acest lucru simplu ar putea preveni demența. Are un impact major asupra creierului.
Ce se întâmplă dacă dormi cu ochii deschiși? Cauzele, simptomele și factorii de risc ai lagofthalmiei nocturne.
Diabeticii care urmează acest tratament sunt expuși unui risc uriaș. Substanța de bază poate provoca orbirea.
Când devine lacrimarea excesivă a ochilor o problemă și care sunt cauzele principale.
Care este legătura dintre stres și artrita reumatoidă. Ce este artrita reumatoidă, cum afectează ochii și care sunt complicațiile majore.
Obiceiul banal care crește riscul de demență este practicat de majoritatea persoanelor.
Două afecțiuni cu impact major pot provoca spargerea vaselor de sânge din ochi. Când e cazul să te alarmezi.
Ce se întâmplă dacă stai prea mult la calculator. Ce impact are lumina calculatorului asupra ochilor.
Vederea încețoșată, adesea cauzată de uscăciunea ochilor, alergii sau oboseala ecranului, poate fi ameliorată prin mai multe modalități.
Purtarea lentilelor de contact în timpul somnului poate crește riscul de infecții oculare grave care pot afecta vederea pe termen lung.
Trei motive pentru care să nu te freci la ochi. Poți declanșa afecțiuni oculare grave.
Află mai multe despre principalele cauze ale astigmatismului și cum poți identifica anumite simptome devreme.
Care sunt cauzele spasmelor pleoapelor și de câte tipuri sunt.
Sindromul ochiului uscat - simptome, cauze și tratament. Care sunt metodele de prevenție ale acestei afecțiuni.
