Mitul celor 21 de zile. Cât durează să faci o schimbare în stilul de viață
Există un mit, conform căruia, ai nevoie de 21 de zile pentru a scăpa de un obicei sau pentru a-ți forma unul nou.
Știința demontează acest mit și spune că nu există un interval de timp magic pentru a face schimbări durabile. Unii oameni pot deprinde un obicei nou (cum ar fi să mănânce mai multe legume) în doar câteva zile. Alte obiceiuri pot dura săptămâni sau chiar luni până când sunt asimilate ca stil de viață.
Un studiu publicat în European Journal of Psychology a descoperit că adoptarea de noi obiceiuri (cum ar fi consumul de fructe zilnic) a durat, în medie, 66 de zile. Cu toate acestea, au existat variații mari. Autorii au constatat că timpul de adaptare a depins de specificul obiceiului, precum și a individului. Dacă încercați ceva nou, cum ar fi exercițiile fizice zilnice, acordați-vă timp pentru a forma o rutină. Este posibil să nu se întâmple peste noapte - sau în 21 de zile!
Studiul integral, aici.
-
Ce se întâmplă dacă te abții de la urinare: 5 posibile complicații03.04.2026, 21:21
-
Frica de dentist: când devine fobie și de ce apare03.04.2026, 20:18
-
Ce se întâmplă în corp dacă nu mănânci timp de 24 de ore03.04.2026, 18:00
-
-
La ce semne de alarmă trebuie să fii atent dacă iei diuretice03.04.2026, 15:45
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Evoluția COVID-19 în România. Datele surpriză care dau peste cap previziunile specialiștilor
"Nu este un vaccin, este o injecție": diferența care poate schimba încrederea oamenilor în știință
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
