Ministerul Sănătății a anunțat că în acest moment în România sunt libere doar 27 de paturi în secțiile de Anestezie - Terapie Intensivă (ATI), dedicate pacienților cu...
Ministerul Sănătății a anunțat că în data de 17 noiembrie 2021, conform datelor existente în aplicația alerte.ms, la nivel național există 1.718 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19. În București sunt avizate de DSP 391 paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19. De asemenea, la nivel național există o rezervă operațională de 143 paturi ATI destinate pacienților de COVID-19.
Aceste paturi sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienților ATI depășește capacitatea secțiilor principale. Situația paturilor suplimentare o aveți în tabelul pe care vi-l trimitem alăturat. În acest moment, conform datelor colectate de Ministerul Sănătății, 1.655 paturi de Anestezie - Terapie Intensivă (ATI) sunt ocupate la nivelul întregii țări.
La nivel național, la acest moment sunt disponibile 27 paturi libere de ATI:
1 în București,
1 în județul Bacău,
1 în județul Caraș Severin,
2 în județul Constanța,
3 în județul Harghita,
2 în județul Iași,
3 în județul Neamț,
1 în județul Sălaj,
1 în județul Suceava,
3 în județul Tulcea,
2 în județul Vaslui,
7 în județul Vrancea
Aceste parturi sunt altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2.
Se lucrează în continuare pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare, a anunțat Minnisterul Sănătății, în tr-un comunicat de presă.
„Menționăm faptul că în procesul de operaționalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiții medicale și care sunt și confirmate cu SARS-COV-2 pentru că în aceste cazuri respectivii pacienți prezintă afecțiuni grave ce pot constitui comorbidități și sunt expuși unui risc mult mai mare”, se mai arată în documentul citat.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
