Muzica, instrument terapeutic în demență. Legătura emoțională care ameliorează starea persoanelor cu demență

Această terapie la îndemâna oricui poate ameliora starea de agitație a persoanelor cu demență.
Muzica este o prezență constantă în viețile noastre, modelându-ne emoțiile, acțiunile și chiar stările cognitive. Fie că ne motivează în timpul exercițiilor fizice, ne îmbunătățește starea de spirit sau ne ajută să ne relaxăm, influența sa este de necontestat. Din ce în ce mai mult, muzica este recunoscută pentru potențialul său terapeutic, mai ales în domeniul tratamentelor medicale.
Terapia prin muzică este folosită acum în diverse contexte medicale, cum ar fi tratamentul cancerului, gestionarea durerii și reabilitarea post-accident vascular cerebral. În ultimii ani, rolul muzicii în ajutarea persoanelor cu demență a primit o atenție deosebită, demonstrând beneficii remarcabile atât pentru pacienți, cât și pentru îngrijitorii acestora.
Impactul muzicii asupra anxietății, depresiei și bunăstării
Pentru persoanele cu demență, muzica poate reduce anxietatea și depresia, oferind o îmbunătățire semnificativă a stării generale de bine. Atât pacienții, cât și îngrijitorii lor simt o ușurare, deoarece muzica îi ajută să facă față mai bine stresului emoțional și psihologic asociat cu demența.
Terapia prin muzică — fie că implică cântatul, interpretarea la instrumente sau simpla ascultare — a demonstrat că poate îmbunătăți funcțiile cognitive, în special la adulții vârstnici cu probleme de memorie sau demență.
Muzica, interacțiune cu creierul
Cu aproximativ un deceniu în urmă, cercetătorii au descoperit că ascultarea muzicii activează multiple regiuni ale creierului, mult mai multe decât se credea anterior. Sistemul limbic (responsabil pentru emoții și memorie), ariile cognitive (implicate în învățare și percepție) și regiunile motorii (care controlează mișcările voluntare) sunt toate angajate atunci când procesăm muzica.
Această activare largă ajută la explicarea impactului neurologic profund al muzicii. Un aspect esențial este faptul că unele studii sugerează că muzica ar putea ajuta la regenerarea conexiunilor neuronale.
Dat fiind că demența apare adesea din cauza morții celulelor din creier, capacitatea muzicii de a întări sau repara conexiunile deteriorate prezintă un potențial semnificativ pentru tratament, potrivit Science Alert.
Puterea unică a melodiilor familiare
Nu orice muzică afectează creierul în aceeași măsură. Melodiile familiare și preferate au cel mai mare impact asupra emoțiilor și memoriei. Aceste melodii declanșează eliberarea hormonilor responsabili de starea de bine, generând plăcere și consolidând amintirile legate de muzică.
Această conexiune este esențială în îngrijirea persoanelor cu demență, deoarece zonele din creier asociate cu amintirile muzicale rămân adesea intacte mai mult timp decât alte regiuni afectate de această afecțiune.
Ascultarea melodiilor familiare poate ajuta pacienții cu demență să gestioneze stările de confuzie, agitație și starea de confuzie crescută care apare adesea după-amiaza sau seara.
Terapie prin muzică - FOTO: Freepik
Muzica, beneficii
Un studiu realizat de Institutul Cambridge pentru Cercetarea Terapiei prin Muzică a explorat efectele muzicii asupra pacienților cu demență. Rezultatele au arătat că ascultarea melodiilor preferate a dus la schimbări în ritmul cardiac și în mișcările fizice, subliniind capacitatea muzicii de a influența emoțiile, memoria și chiar reacțiile fizice. Cântatul sau rememorarea amintirilor în timp ce se asculta muzică a intensificat și mai mult aceste efecte.
Alte studii au demonstrat că, în timpul și după sesiuni de ascultare a muzicii, pacienții cu demență au experimentat mai puțină agitație, agresivitate și anxietate, iar starea lor generală de spirit s-a îmbunătățit. Remarcabil, mulți pacienți au avut nevoie de mai puține medicamente după expunerea constantă la terapia muzicală.
În plus față de ascultarea pasivă, unii cercetători au explorat beneficiile programelor de antrenament muzical pentru susținerea funcțiilor cognitive la pacienții cu demență. Rezultatele preliminare sugerează că aceste programe pot îmbunătăți funcțiile executive — rezolvarea problemelor, reglarea emoțiilor și atenția — mai eficient decât exercițiile fizice singure.
Muzica, tratament al demenței
Muzica este pe cale să joace un rol tot mai important în îngrijirea demenței. Totuși, pentru a maximiza potențialul său terapeutic, este esențial ca muzica folosită să fie semnificativă pentru pacient. Combinarea terapiei prin muzică cu alte strategii de tratament, cum ar fi medicamentele, poate susține auto-îngrijirea și poate îmbunătăți starea generală de bine.
Pe măsură ce cercetările avansează, muzica va continua probabil să fie o piatră de temelie în intervențiile non-farmacologice pentru tratamentul demenței, oferind o modalitate unică și puternică de a implica, liniști și sprijini pacienții în viața lor de zi cu zi.
-
Somnul de frumusețe nu e un mit! Explicația uimitoare a unui neurolog13.09.2025, 17:50
-
-
-
-
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.