Preşedintele Societăţii Române de Neurogastroenterologie, prof.univ.dr. Vasile Drug, consideră că în foarte multe cazuri cancerul colorectal poate fi prevenit şi, mai mult decât atât,...
Vasile Drug a declarat pentru Agerpres că starea noastră de sănătate ar trebui să ne preocupe cu atât mai mult dacă avem peste 50 de ani, întrucât organismul este mai predispus să dezvolte diferite forme de cancer decât la 30 - 45 de ani.
"Nu trebuie să aşteptăm demararea unui program naţional pentru a ne face investigaţii medicale pentru a vedea care este starea noastră de sănătate. Orice persoană trebuie să ştie că are un risc mai mare de a face cancer dacă are peste vârsta de 50 - 60 de ani. Există posibilitatea de a face screening de cancer colorectal, căruia noi îi spunem screening oportunist, în urma căruia putem depista diferite forme de cancer. Există prevenţie primară, prevenţie secundară, diagnostic precoce. Adică, putem face prevenţie primară, când spunem pacienţilor ce şi cum trebuie să mănânce. Putem să facem prevenţie secundară, adică să depistăm eventualele leziuni precanceroase, le rezolvăm endoscopic şi astfel pacienţii să nu mai ajungă în faza de cancer. De asemenea, în prevenţia secundară urmărim persoanele şi familiile cu risc. Mai există şi diagnosticul precoce, adică dacă diagnosticăm devreme pacientul care în această situaţie are un prognostic foarte bun şi putem ajunge la vindecare totală. Cancerul colorectal se vindecă dacă îl diagnosticăm precoce", a declarat pentru Agerpres Vasile Drug, medic la Clinica de Gastroenterologie din cadrul Spitalului "Sf. Spiridon" din Iaşi.
Medicul susţine totodată că o dată pe an trebuie să ne facem analizele medicale, indiferent dacă acuzăm sau nu stări de rău.
"Chiar dacă nu avem motive de îngrijorare, o dată pe an trebuie să facem testul pentru hemoragii oculte de scaun. E o analiză obişnuită, o metodă uşor de realizat, neinvazivă, nu e complicată deloc, e precum, să zicem, cea pentru colesterol. Detectarea hemoragiilor oculte este primul pas pentru depistarea cancerului colorectal. Dacă testul este pozitiv, atunci se recomandă ca următorul pas să fie colonoscopia. Această investigaţie se recomandă obligatoriu în cazul persoanelor cu risc familial. Colonoscopia e metoda cea mai bună de diagnostic. O astfel de analiză costă puţin. O sumă modică, pe care o plătim o dată pe an pentru efectuarea acestui test pentru hemoragii oculte ne poate salva viaţa dacă e făcut la timp", a subliniat specialistul.
Conform acestuia, cele mai predispuse persoane la dezvoltarea de cancer colorectal sunt persoanele care suferă de colon iritabil. Cunoscut sub numele de colon spastic, intestin spastic sau tulburări intestinale funcţionale, sindromul de colon iritabil este o problemă tot mai frecventă a intestinului care cauzează dureri abdominale, constipaţie, diaree, dar pot fi şi perioade alternate ale celor două.
"Sunt cazuri în care pe unii îi tot supără ceva, dar nu găsesc nicio cauză. Pe altul, de 50-60 de ani, nu îl supără nimic, îşi face o analiză, şi când vine la doctor află că are ditamai cancerul", a menţionat Drug.
Cancerul colorectal duce la formarea de mase sau tumori care se răspândesc în sistemul digestiv. Nu există o singură cauză a cancerului de colon, însă aproape toate cancerele de colon apar mai întâi sub forma unor polipi noncanceroşi, care ulterior se pot dezvolta în cancer dacă nu sunt detectaţi şi eliminaţi la timp.
"În principiu, sunt nişte mutaţii genetice care apar în timp, în ani de zile, sub influenţa unor factori externi. Unul dintre factorii externi care favorizează cancerul de colon este alimentaţia deficitară, în care dieta e bazată pe carne roşie sau grăsimi, de exemplu, care sunt consumate cel mai adesea în detrimentul fructelor sau legumelor, deşi fructele şi legumele ar putea proteja organismul. Se spune că muncitorii din abatoare fac mai frecvent neoplasm de colon decât restul lumii, pentru că au şi acces mai mult la carne roşie", a explicat Vasile Drug.
El a subliniat importanţa muncii de echipă pentru a salva viaţa unui bolnav de cancer de colon.
"Trebuie să mergem la medicul de familie, el ne trimite să facem analize, în funcţie de rezultat trebuie să dea trimitere la gastroenterolog. Noi, gastroenterologii, suntem cei care punem diagnosticul în caz de suspiciune. Aici e vorba de o muncă în echipă. Adică noi, gastroenterologii, punem diagnosticul, facem anumite proceduri endoscopice, putem urmări bolnavul, chirurgul are şi el un rol important, la fel şi oncologul medical şi cei care fac radioterapia, iar medicul de familie trebuie să urmărească şi el bolnavul. E vorba de o echipă care lucrează pentru tratarea bolnavilor de cancer colorectal. În ţări precum Franţa, gastroenterologul este cel care face recomandarea de radioterapie şi are competenţa de a face şi oncologie. La noi în ţară sunt câţiva colegi care au şi specialitatea de oncologie", a mai spus preşedintele Societăţii Române de Neurogastroenterologie.
Declaraţiile au fost făcute în contextul în care în această perioadă la Iaşi se desfăşoară cea de-a VII-a conferinţă naţională cu participare internaţională NeurogastRO, eveniment organizat de Societatea Română de Neurogastroenterologie. Conferinţa se adresează medicilor de diferite specialităţi, cum ar fi gastroenterologi, internişti, chirurgi, medici de familie, neurologi, endocrinologi, precum şi farmaciştilor, medicilor rezidenţi şi studenţilor în medicină şi farmacie. Sesiunile ştiinţifice sunt susţinute de specialişti din România şi 20 de specialişti din Albania, Belgia, Marea Britanie, Bulgaria, Elveţia, Olanda, Italia, Macedonia, Moldova, Polonia, Serbia, Rusia, Ucraina, Ungaria şi vor fi creditate de Colegiul Medicilor şi Colegiul Farmaciştilor din România.
La NeurogastRO sunt organizate reuniuni multidisciplinare în cadrul cărora sunt abordate probleme privind tulburările gastrointestinale funcţionale şi de motilitate, sunt organizate cursuri practice privind noile metode de diagnostic al acestor afecţiuni: impedant-pHmetrie şi manometrie de înaltă rezoluţie. De asemenea, sunt abordate teme de interes precum: durerea digestivă, flora intestinală, noile metode de diagnostic al tulburărilor digestive funcţionale, rolul endoscopiei digestive în neurogastroenterologie, rolul dietei, noile metode farmacologie de tratament, precum şi rolul farmacistului în tratamentul acestor boli.
Această proteină are un rol neașteptat în dezvoltarea cancerului.
Supraviețuitorii de cancer, la mare risc. Medicii trag un semnal de alarmă despre adevărul cutremurător.
Un simplu test poate preveni unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer. "E mai puțină durere, mai puțin stres, mai puțină implicare emoțională".
Cancerul are un impact devastator asupra femeilor. Acestea sunt mult mai afectate de diagnosticul de cancer.
La vârsta a doua, prevenția cancerului devine o prioritate. E important să nu vă bazați pe mituri, ci pe informații validate științific.
Un nou studiu revoluționar arată că un obicei banal poate reduce semnificativ riscul de recidivă a cancerului de colon.
Află care sunt cele mai periculoase stadii ale cancerului pulmonar și de ce majoritatea pacienților ajung prea târziu la medic.
Testul simplu care detectează cancerul. Depistează 92% din cancerele agresive și nu mai sunt necesare biopsiile.
Cancerul de sân ucide tot mai puține femei tinere. Scădere uimitoare a mortalității doar într-un singur deceniu!
Această combinație extrem de comună menține celulele canceroase într-o stare latentă și nu le permite să se dezvolte.
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.
