EXCLUSIV Obezitatea, două componente: hipertrofică și hiperplazică. Prof. dr. Bogdan Timar: În momentul în care vom încerca să slăbim provocarea va fi una mai importantă

De ce slăbim greu. Sau de ce după ce am ținut o cură de slăbire revenim la kilogramele de dinainte sau, mai rău, acumulăm mai multe kilograme nedorite decât aveam...
Obezitatea este o problemă complexă, iar cauzele care o generează nu sunt întotdeauna evidente. Experții în domeniul medical explică faptul că obezitatea poate fi clasficată în două tipuri distincte, în funcție de modul în care se formează și se dezvoltă țesutul adipos: hipertrofică și hiperplazică. Fiecare dintre acestea are caracteristici proprii, care influențează nu doar cum apare excesul de greutate, dar și dificultățile întâmpinate în procesul de slăbire.
"Se spune că adipocitele se multiplică doar în primii 2-3 ani de viață. Deci un bebeluș grăsuț, durduliu va avea mai multe celule care pot depozita rezerva energetică, grăsimea, deci va fi predispus la obezitate în viață", a spus jurnalistul Val Vâlcu.
Obezitatea, două component: hipertrofică și hiperplazică
Obezitatea hipertrofică se caracterizează printr-o creștere semnificativă a volumului celulelor adipoase, însă numărul acestora rămâne constant. Acest tip de obezitate este adesea întâlnit la adulți, când surplusul de greutate este acumulat treptat de-a lungul anilor. În acest caz, celulele adipoase se pot "umfla" pentru a stoca mai multă grăsime, dar nu se înmulțesc.
"Într-adevăr, aici sunt două componente. Sigur că acest fenomen, prin care numărul de celule adipoase este mai mare și care poate crește mai degrabă la vârstele tinere, ne indică acest aspect îngrijorător, și anume că dacă vom avea un copil ce va avea un surplus de kilograme, lupta acestuia în viitor cu surplusul de kilograme va fi mai dificilă.
Practic, cu cât persoana este mai tânără, cu atât are o capacitate mai mare de a crește numărul de celule adipoase. De aici apar cele două tipuri de țesut adipos în exces, și anume componenta hipertrofică și componenta hiperplazică.
Componenta hipertrofică este aceea care apare de regulă atunci când ne îngrășăm la vârste mai înaintate și procesul de îngrășare nu este unul atât de important.
Trebuie să ne imaginăm că fiecare celulă adipoasă poate fi comparată un balon care poate să se umfle sau să scadă în dimensiuni.
Atunci când este să vorbim despre această obezitate hipertrofică, într-adevăr, celule adipoase cresc în volum, fără a se modifica numărul lor", a explicat prof. dr. Bogdan Timar, medic primar diabetolog și președintele Societății Române de Diabet, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
De ce slăbim greu - FOTO: Freepik@federcap
De ce slăbim greu
Procesul de slăbire în cazul obezității hiperplazice este mult mai complicat decât în cazul obezității hipertrofice, datorită numărului mare de celule adipoase. Aceste celule, odată formate, rămân în corp și pot fi active chiar și atunci când scăderea în greutate este parțială. Astfel, pierderea eficientă a greutății poate fi mai dificilă, iar tendința de a recăpăta kilogramele pierdute este mai mare.
"Atunci când încercăm să slăbim, având aceste "baloane" care au o dimensiune mai crescută, e mult mai ușor să le reducem dimensiunea lor. Dacă, pe de cealaltă parte vorbim despre obezitate ce a apărut la vârsta copilăriei sau adolescenței sau a obezității, care este una extremă, apare cealaltă componentă hiperplazică. Hiperplazia respectivă face să avem mai multe celule adipoase, astfel încât vom avea mai multe "baloane".
În momentul în care vom încerca să slăbim provocarea va fi una mai importantă tocmai din cauza faptului că, având mai multe celule, chiar dacă vom reuși să reducem volumul multora dintre acestea, există multe altele ce reușesc să compenseze acest procedeu, astfel încât scăderea în kilograme nu va mai fi una la fel de eficientă", a spus prof. dr. Bogdan Timar, medic primar diabetolog și președintele Societății Române de Diabet.
Vezi mai multe în VIDEO:
-
Somnul de frumusețe nu e un mit! Explicația uimitoare a unui neurolog13.09.2025, 17:50
-
-
-
-
Bolile inflamatorii intestinale, afecțiuni sistemice cu impact digestiv, hepatic și cutanat. Dr. Răzvan Iacob: Inflamația digestivă să fie stăpânită
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
Cât de periculoși sunt polipii de pe colon. Dr. Gabriela Lamatic: Nu resimte durere
Sindromul de coadă de cal. Dr. Dan Aurel Nica: simptomul urgent care îi rușinează pe pacienți
Radioterapia stereotaxică și brahiterapia, decontate prin CNAS. Dr. Matei Bâră: Oferim pacienților un tratament personalizat și adaptat fiecărei formațiuni tumorale
Recent, radioterapia a beneficiat de progrese importante nu doar în plan tehnologic, ci și în ceea ce privește accesibilitatea financiară pentru pacienți.
Vârsta la care este indicată colonoscopia. Dr. Eliza Gangone (SANADOR): Chiar dacă NU ai simptome
Așa se tratează cancerul! Țintește direct locul unde a fost tumora
Sănătatea, între tratament și prevenție. Cătălin Radu: O populație educată corespunzător va înțelege și importanța sănătății
Oxigenul: leac sau pericol? Cum devine, paradoxal, armă împotriva bolilor grave
Cât costă medicamentele în România. Cătălin Radu (Bristol Myers Squibb România): Nivel minim
Cum îți poți evalua rezerva ovariană și fertilitatea. Dr. Lucia Luchian: Se poate recolta oricând
Tratamentul pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: Se injectează această substanță
Trucul care te scapă de mirosul de prăjeală după ce ai gătit
Acest truc te scapă instantaneu de mirosul de prăjeală din casă.
Listele de așteptare, barieră în accesul la tratamente. Levente Vass: Nu ar trebui să se întâmple
Ce trebuie să știi dacă ai avut o rudă diagnosticată cu cancer. Conf. dr. Viorica Rădoi: Anamneză amănunțită și un istoric familial
CNAS: Nu există date exacte despre numărul persoanelor asigurate după 1 septembrie 2025
Tumorboard, rol esențial în cazul pacientului oncologic. Conf. univ. dr. Michael Schenker: Entitate extrem de importantă
Dermatita atopică NU e o formă de alergie. Dr. Alin Nicolescu: Provoacă astm sau rinită
Biopsia lichidă, rol în diagnosticul și supravegherea dinamică a cancerului
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.