EXCLUSIV Obezitatea, două componente: hipertrofică și hiperplazică. Prof. dr. Bogdan Timar: În momentul în care vom încerca să slăbim provocarea va fi una mai importantă

Obezitatea este o problemă complexă, iar cauzele care o generează nu sunt întotdeauna evidente. Experții în domeniul medical explică faptul că obezitatea poate fi clasficată în două tipuri distincte, în funcție de modul în care se formează și se dezvoltă țesutul adipos: hipertrofică și hiperplazică. Fiecare dintre acestea are caracteristici proprii, care influențează nu doar cum apare excesul de greutate, dar și dificultățile întâmpinate în procesul de slăbire.

"Se spune că adipocitele se multiplică doar în primii 2-3 ani de viață. Deci un bebeluș grăsuț, durduliu va avea mai multe celule care pot depozita rezerva energetică, grăsimea, deci va fi predispus la obezitate în viață", a spus jurnalistul Val Vâlcu.

Obezitatea, două component: hipertrofică și hiperplazică

Obezitatea hipertrofică se caracterizează printr-o creștere semnificativă a volumului celulelor adipoase, însă numărul acestora rămâne constant. Acest tip de obezitate este adesea întâlnit la adulți, când surplusul de greutate este acumulat treptat de-a lungul anilor. În acest caz, celulele adipoase se pot "umfla" pentru a stoca mai multă grăsime, dar nu se înmulțesc.

"Într-adevăr, aici sunt două componente. Sigur că acest fenomen, prin care numărul de celule adipoase este mai mare și care poate crește mai degrabă la vârstele tinere, ne indică acest aspect îngrijorător, și anume că dacă vom avea un copil ce va avea un surplus de kilograme, lupta acestuia în viitor cu surplusul de kilograme va fi mai dificilă.

Practic, cu cât persoana este mai tânără, cu atât are o capacitate mai mare de a crește numărul de celule adipoase. De aici apar cele două tipuri de țesut adipos în exces, și anume componenta hipertrofică și componenta hiperplazică.

Componenta hipertrofică este aceea care apare de regulă atunci când ne îngrășăm la vârste mai înaintate și procesul de îngrășare nu este unul atât de important.

Trebuie să ne imaginăm că fiecare celulă adipoasă poate fi comparată un balon care poate să se umfle sau să scadă în dimensiuni.

Atunci când este să vorbim despre această obezitate hipertrofică, într-adevăr, celule adipoase cresc în volum, fără a se modifica numărul lor", a explicat prof. dr. Bogdan Timar, medic primar diabetolog și președintele Societății Române de Diabet, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.

De ce slăbim greu - FOTO: Freepik@federcap

De ce slăbim greu

Procesul de slăbire în cazul obezității hiperplazice este mult mai complicat decât în cazul obezității hipertrofice, datorită numărului mare de celule adipoase. Aceste celule, odată formate, rămân în corp și pot fi active chiar și atunci când scăderea în greutate este parțială. Astfel, pierderea eficientă a greutății poate fi mai dificilă, iar tendința de a recăpăta kilogramele pierdute este mai mare.

"Atunci când încercăm să slăbim, având aceste "baloane" care au o dimensiune mai crescută, e mult mai ușor să le reducem dimensiunea lor. Dacă, pe de cealaltă parte vorbim despre obezitate ce a apărut la vârsta copilăriei sau adolescenței sau a obezității, care este una extremă, apare cealaltă componentă hiperplazică. Hiperplazia respectivă face să avem mai multe celule adipoase, astfel încât vom avea mai multe "baloane".

În momentul în care vom încerca să slăbim provocarea va fi una mai importantă tocmai din cauza faptului că, având mai multe celule, chiar dacă vom reuși să reducem volumul multora dintre acestea, există multe altele ce reușesc să compenseze acest procedeu, astfel încât scăderea în kilograme nu va mai fi una la fel de eficientă", a spus prof. dr. Bogdan Timar, medic primar diabetolog și președintele Societății Române de Diabet.

Vezi mai multe în VIDEO: