OMS, rezerve în utilizarea plasmei pentru tratarea bolnavilor de COVID-19
OMS se arată prudentă în utilizarea plasmei pentru tratarea bolnavilor de COVID-19, arătând că rezultatele studiilor de până acum sunt neconcludente.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) s-a arătat prudentă cu privire la aprobarea utilizării plasmei prelevate de la pacienţi vindecaţi de COVID-19 pentru tratarea bolnavilor, afirmând că dovezile privind eficacitatea acestui remediu rămân „de slabă calitate”, chiar şi după ce Statele Unite au emis autorizaţia în regim de urgenţă a acestei terapii, relatează surse citate de agerpres.ro. Aşa-numita plasmă convalescentă, utilizată de mult timp pentru tratarea bolilor, a devenit cel mai recent subiect fierbinte politic în cursa pentru găsirea terapiilor pentru COVID-19. Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite a autorizat utilizarea terapiei după ce preşedintele Donald Trump a acuzat agenţia că ar întârzia dezvoltarea vaccinurilor şi terapiilor din motive politice. Tehnica implică prelevarea plasmei bogate în anticorpi de la pacienţi vindecaţi de COVID-19 şi injectarea acesteia în corpurile celor care suferă de infecţii grave active în speranţa că se vor recupera mai repede.
Soumya Swaminathan, coordonatoare ştiinţifică a OMS, a amintit că doar câteva studii clinice asupra plasmei convalescente au produs rezultate, iar dovezile, cel puţin până în prezent, nu au fost suficient de convingătoare pentru ca acest tratament să fie susţinut dincolo de utilizarea ca terapie experimentală.În timp ce câteva studii clinice au demonstrat unele beneficii, a indicat ea, acestea au avut dimensiuni reduse, iar datele rezultate au fost, până în prezent, neconcludente.
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
Probleme pulmonare ascunse, descoperite la copiii cu long-COVID
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
