OMS România: se remarcă diferențe mari în acoperirea vaccinală de la un județ la altul

Reprezentanți OMS pentru Europa și OMS România, ai CNCAV, ai Ministerul Sănătății și ai Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile au analizat luni, 18 octombrie, motivele din...
În întâlnirea online de luni, reprezentanții români de la CNCAV, Ministerul Sănătății și de la Centrul Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile cu cei de la Biroul regional al OMS pentru Europa și OMS România s-a discutat despre creșterea foarte mare a cazurilor severe de COVID.
92% dintre decesele legate de COVID-19 sunt înregistrate la persoanele nevaccinate.
”Se remarcă diferențe mari în acoperirea vaccinală de la un județ la altul, județele din nord-est și sud având o acoperire vaccinală mai mică. Acoperirea pe grupe de vârstă arată o acoperire de vaccinare de aproximativ 50% la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani, dar numai în jur de 20% la persoanele de peste 80 de ani. Există, de asemenea, un decalaj de gen, deoarece femeile sunt semnificativ mai puțin vaccinate decât bărbații, cu o diferență de aproape 20%”, potrivit comunicatului oficial.
Ce mai conține informarea, postată și pe Facebook:
”Obiectivul României este de a vaccina 2 milioane de persoane împotriva Covid-19 (prima doză) până la sfârșitul acestui an (45% din populație) și 70% din populație până în primul trimestru al anului 2022.Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și stagnează, fiind sub media generală a vaccinării regionale. Vaccinarea este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani). Modelarea OMS arată că, dacă se menține ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni și strategiile de vaccinare în vigoare, România va ajunge în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%.Pe de altă parte, nivelul de vaccinare cu schema completă este mare în România, indicând faptul că persoanele care încep vaccinarea fac dozele necesare. Este necesar să ne asigurăm că și restul cadrelor medicale nu doar se vaccinează, ci și recomandă populației vaccinarea împotriva Covid-19.OMS a observat o creștere constantă în ultimele trei săptămâni în ceea ce privește vaccinarea, dar mai ales în rândul persoanelor sub 50 de ani.
Este important ca România să se concentreze pe furnizarea vaccinurilor care salvează vieți celor care prezintă cel mai mare risc de deces și forme grave ale bolii, cum ar fi vârstnicii, persoanele cu boli cronice și alte categorii la risc (persoanele gravide, personalul care activează în domenii esențiale). Studiile sociologice comportamentale și cercetările formative privind factorii determinanți și barierele ce țin de atitudinea cadrelor medicale față de vaccinare, arată că, în timp, intenția populației de a se vaccina a crescut în România. OMS a recunoscut eforturile depuse de guvern și de Ministerul Sănătății în a monitoriza îndeaproape nivelul vaccinării împotriva COVID-19 în județe și inovațiile legate de implicarea medicilor de familie și a asistenților medicali din rețeaua de îngrijiri primare în îmbunătățirea vaccinării la populația vârstnică din mediul rural.
Pentru a defini o strategie de comunicare care să susțină extinderea vaccinării în România, este esențial ca politicile să fie definite printr-o mai bună înțelegere a motivelor din grupele de vârstă ale populației cu nivel redus de vaccinare.Ca pași următori, în completarea eforturilor în curs și planificate ale guvernului și ale Ministerului Sănătății din România, OMS va colabora îndeaproape cu Comitetul Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătății, Centrul Național de Supraveghere și Controlul Bolilor Transmisibile pe teme legate de oportunități de instruire și schimburi de informații ale profesioniștilor din domeniul sănătății cu privire la siguranța vaccinurilor și dezvoltarea unor strategii de comunicare, printr-o mai bună înțelegere a motivelor nivelului scăzut de vaccinare în grupurile de populație”.
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Vaccinurile pentru Covid vor fi aprobate pentru vânzare publicului din Marea Britanie
Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 vara aceasta
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Ce s-a aflat despre antiviralele folosite pentru tratarea COVID-19. Cât de eficiente sunt remdesivir, molnupiravir și ritonavir. Cât de rapid trebuie administrate pentru a avea efect
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
COVID-19, greșeala majoră în privința tratamentului. Lupșe: Așteptăm minuni. Dacă ne-am fi vaccinat vârstnicii, nu am avea probleme
Ce greșeli s-au făcut în timpul pandemiei de COVID în ceea ce privește tratamentul.
Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Celule zombie în vasele de sânge. Uite ce s-a întâmplat cu sângele tău dacă ai avut COVID
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
COVID-19, complicație asupra creierului. Ce este prosopagnozia și cum se manifestă
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.