Oncologul Dan Jinga a explicat în emisiunea Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, care sunt efectele adverse care pot apărea la pacienții care fac imunoterapie.
Oncologul Dan Jinga, invitat la emisiunea Academia de Sănătate, a vorbit despre posibilele efecte adverse ale metodei imunologice, premiată în 2018 cu Nobelul, din tratamentul oncologic. "Sunt multe și pot fi pulmonare, neurologice. Ele chiar au căpătat denumirea de efecte adverse imunologice", spune Dan Jinga.
Acesta consideră că înainte de începerea unor astfel de terapii nu ar strica să se poarte o discuție mai largă cu medicii interniști din mai multe departamente, inclusiv Cardiologie, Neurologie, Pneumologie. "Aceste afecțiuni - se tratează complet diferit de ce știm noi – necesită tratamente speciale. Și o problemă foarte importantă este diagnosticul la camera de gardă a unei astfel de afecțiuni", afirmă oncologul.
În urma discuțiilor purtate cu colegii săi oncologi, Dan Jinga consideră ca în cazul pacienților care fac imunoterapie "biletele de externare (n. r. ar fi bine) să conțină în sumar aceste posibile reacții adverse pentru că e posibil ca un astfel de pacient să dezvolte o astfel de reacție în cursul weekend-ului și să ajungă într-un alt spital, iar acolo ar fi bine de știut la camera de gardă direct ce tratament face, în ce doză și care sunt reacțiile posibile pentru a nu întârzia diagnosticul și inclusiv tratamentul unei astfel de complicații.
Ce este cel mai greu de apreciat este cine va face această reacție imună. Știm că oricine poate să o facă, dar nu avem niciunmarker de la începutul tratamentul să putem ști exact la care dintre pacienți ne vom aștepta. Nu contează ce vârstă ai, nu contează co-morbiditățile, nu contează stadiul cancerului, nu contează nimic, dacă s-a declanșat trebuie să acționezi foarte repede. Asta e tot ceea ce știm pe niște protocoale foarte clare care deja s-au construit astfel încât aceste medicamente vin în spitale și cu acestea protocoale de combatere a toxicităților aferente".
Oncologul a explicat la emisiunea Academia de Sănătate că sunt multe studii clinice care analizează asocierea dintre terapiile țintite molecular cu metoda imunoterapeutică. "Practic ar fi o dublă țintă. Odată omori celula malignă direct acolo unde este, ai identificat o modificare la nivel molecular, și, pe de altă parte, faci și sistemul imun să fie mai activ", completează Dan Jinga.
Studiile clinice de care el amintește îmbină chimioterapia cu terapia moleculară și imunoterapia. "Constituie împreună arsenalul oncologic și de care ne bucurăm în ultimii ani", mai spune specialistul. Ce este foarte greu pentru un oncolog, consideră Jinga, constituie selecția de la bun început a tratamentului. "Comisia e foarte importantă, nu numai oncologul, interniștii, chirurgii, radioterapeuții, imagiștii trebuie să ia parte la această decizie colectivă pentru că atunci când ai cinci medicamente utile în prima linie trebuie să fii foarte ferm în alegerea unuia dintre cele cinci astfel încât să-i maximalizezi pacientului șansa de a fi bine", susține acesta.
Ca lucrurile să fie și mai clare, specialistul precizează că în cazul melanomului și al cancerului renal nu este important profilul molecular imun al bolii, ci diagnosticul acestor tipuri de cancer este suficient pentru începerea imunoterapiei. Nu însă și la cancerul bronhopulmonar. Acolo, explică Dan Jinga, "expresia markerilor imunologici este definitorie pentru selecția tratamentului, cel puțin pentru prima linie".
La cancerele - hepatocarcinomul sau cancerul de colon - unde nu s-a validat încă imunoterapia ca terapie extinsă pentru toată lumea – e esențial profiulul molecular.
Specialistul a mai amintit că în ultimii doi ani s-a simplificat foarte mult procedura privind aprobarea medicamentelor folosite la pacienții care urmează să înceapă imunoterapia. "Se completează un formular în scris de către medicul curant si acel formular e introdus în computerul Casei Naționale și răspunsul este instant", explică oncologul. Procedura îl ajută întrucât dacă pacientul îndeplinește toate criteriile de eligibilitate, el poate începe terapia la câteva minute după ce a făcut cererea către autorități. Astfel stau lucrurile pentru 90% dintre pacienți. Restul de 10% înseamnă o mai mare atenție.
"Toți doctorii știm că pentru 10%-15% dintre pacienți nu se poate respecta un protocol și acolo este nevoie de o aplecare mai atentă din partea comisiei terapeutice de care vorbeam, dar și o susținere mai mare din partea structurilor statului pentru a individualiza tratamente", susține oncologul.
Dan-Corneliu Jinga este investigator principal în numeroase studii de specialitate, autor și co-autor a numeroase lucrări științifice. Medic primar oncologie medicală, doctor în Științe Medicale – Magna cum laude, secretar al Comisiei de Oncologie de la Colegiul Național al Medicilor din România, membru al Societății Române și al Societății Europene de Oncologie Medicală. Printre specializările sale amintim cancerul mamar și melanomul malign.
Dr. Cătălin Jianu, medic primar în chirurgie generală, vine la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Medicul Simona Carniciu, totul despre diabet, obezitate și bolile metabolice, la Academia de Sănătate.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Dr. Levente Vass, Vicepreședintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, este invitatul zilei la Academia de Sănătate.
