Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Pacienții cu boli reumatismale inflamatorii sunt afectați de pandemie în proporție de peste două treimi.
Datele statistice arată că pacienții cu boli reumatismale inflamatorii sunt afectați în proporție de 62% din cauza pandemiei.
Astfel, 36,1% dintre acești pacienți se plâng de lipsa accesului la servicii medicale. Pentru 20,2%, o problemă majoră este dificultatea de a ajunge la spital, pentru 2,9% lipsa tratamentului și pentru 2,8% lipsa unui anumit medicament. Alți 38% sunt copleșiți de teama de a nu se infecta cu SARS COV 2.
Aceste rezultate sunt cuprinse într-o cercetare realizată de Asociația Pacienților cu Boli Reumatismale Inflamatorii din Transilvania ART și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România în cadrul Forumului Național al Asociațiilor de Pacienți ce se desfășoară în perioada 28-30 octombrie în varianta online și sunt transmise într-un comunicat de presă al Coaliției Organizațiilor de Pacienți cu Afecțiuni Cronice (COPAC).
Studiul a fost realizat în luna octombrie pe un eșantion de 224 pacienți cu boli reumatismale inflamatorii (poliatrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, sclerodermie, artrită psoriazică, lupus și alte afecțiuni din gama artritelor).
Un procent de 35,9% dintre pacienți au răspuns că nu au fost niciodată la medicul reumatolog în 2020, iar 21,5% dintre ei au fost de doar trei ori. Doar 33,5% dintre cei chestionați au răspuns că au fost la medicul reumatolog de câte ori au avut nevoie.
Mai grav este că 29,5% dintre pacienți și-au întrerupt tratamentul, menționând motive precum:
Lipsa accesului la medicul curant, Spitalul în cauză nefiind accesibil și bolnavilor cronici,
Perioade în care nu s-a găsit medicamentul necesar,
Lipsa accesului la controlul periodic,
Imposibilitatea schimbării medicației în situațiile în care acest lucru se impunea, din cauză că a lipsit accesul la medicul curant,
Necunoașterea planului de tratament în lipsa comunicării cu medicul
Pacienții spun că toate spitalele ar trebui să aibă circuite și pentru bolnavii cronici, nu doar pentru cei cu COVID, iar cronicii ar trebui să aibă acces unde au fost tratați și înainte.
29% dintre respondenți spun că au avut nevoie de internare în această perioadă, însă nu au făcut acest lucru din cauze precum: frica de contaminare, spital devenit COVID, așteptare lungă pentru a ajunge la programare, lipsa locurilor în spital.
23,6% dintre pacienți afirmă și că au avut dificultăți la locul de muncă din cauza bolii. Aici s-a specificat dificultatea de a ajunge la birou din cauza problemelor de sănătate dar și a temerii de a merge cu transportul în comun, precum și acceptarea cu dificultate a telemuncii sau suspendarea pe o perioadă a contractului de muncă.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.