Premierul Ludovic Orban a susţinut joi că alocaţia bugetară de anul viitor pentru Ministerul Sănătăţii creşte foarte mult în comparaţie cu 2019, afirmând că sindicaliştii din sănătate sunt supă...
Buget, sănătate. "E o minciună gogonată (scăderea bugetului ministerului - n.r.). Raportat la bugetul pe 2019, aşa cum a fost aprobat - şi aici trebuie calculate şi bugetul ministerului, şi bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, nu cum vor ei să calculeze numai la Ministerul Sănătăţii - de către Guvernul PSD, alocaţia bugetară pentru Sănătate creşte foarte mult. Este adevărat că bugetul pe 2020 este aproximativ cu o uşoară mică creştere la nivelul bugetului pe 2019, dar numai bugetului rectificat de noi, pentru că noi a trebuit să rectificăm bugetul Sănătăţii pentru că nu existau bani suficienţi pentru: programele de sănătate finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru a asigura onorarea contractelor care au fost semnate de Casa de Sănătate cu spitale şi cu alte entităţi din domeniul Sănătăţii, pentru mecanismul de decontare a medicamentelor compensate şi gratuite, nu mai fuseseră plătite concediile medicale şi de maternitate pentru firme. (...) Bugetul este mai mare chiar şi faţă de bugetul rectificat", a spus Ludovic Orban, potrivit Agerpres.
El a susţinut că sindicaliştii din sănătate sunt supăraţi că Guvernul a umblat la sporul pentru condiţii vătămătoare.
"Pe sindicalişti îi deranjează că am umblat la spor. Există un spor de condiţii deosebite, vătămătoare, periculoase. (...) Nu a fost plafonat. (...) Era plătit 15% din salariul brut al angajatului. Adică, unul are salariul brut 4.000 de lei, atunci lua 600 de lei. Dacă altul are 10.000 de lei salariul brut, lua 1.500. Ce diferenţe există între un angajat care are 10.000 brut şi un angajat care are 4.000 brut în ceea ce priveşte expunerea la aşa-zisele condiţii deosebite şi vătămătoare? Nu există nicio diferenţă. E aceeaşi expunerea", a mai spus Orban.
Potrivit acestuia, un astfel de spor nu atinge obiectivele pentru care a fost gândit. "Dacă tu îmi dai sporul acesta ca să mănânc mai bine sau să am o dietă mai bună, adaptată la regim, sau ca să-mi cumpăr nişte medicamente sau nişte suplimente alimentare, sau îmi dai din alte motive, îl discriminezi pe cel care are salariul mai mic şi care este expus aceloraşi condiţii şi nu fac altceva decât să-l avantajez pe acela care are un salariu mai mare. Am stabilit o sumă fixă de care beneficiază toţi angajaţii, indiferent care este salariul lor brut", a explicat Orban.
Premierul a adăugat că bugetarii beneficiază şi de tichet de vacanţă, indemnizaţie de hrană şi alte categorii de sporuri. "În realitate, venitul este mult mai mare decât salariul brut de încadrare pe care îl are omul pe contract", a adăugat Orban.
El a arătat că medicii şi asistentele din entităţi publice au beneficiat de o creştere anticipată a salariului la nivelul anului 2022. "Eu cred că această creştere de venit, care a fost spectaculoasă şi bruscă, le asigură o viaţă decentă. (...) Va exista o reducere (a sporului - n.r.), dar nu le afecta atât de tare veniturile", a afirmat Orban.
Circa 12.600 de candidați s-au înscris la examenul de rezidențiat organizat duminică, 21 noiembrie.
Adio card de sănătate și buletin simplu, adio rețete și hârnii. Când apare cardul electronic.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
CNAS, schimbare importantă de la 1 martie.
În ce constă birocratizarea medicilor de familie. Punctul din PNRR care poate rezolva o mare problemă a sistemului.
Noi medicamente vor intra pe lista celor gratuite și compensate, de la 1 noiembrie.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
Iată lista serviciilor medicale gratuite de care beneficiază românii care nu plătesc asigurare de sănătate la stat.
Ce sunt și care e diferența dintre CAS și CASS.
