Primele 10 zile după externare, risc URIAȘ de reinternare și deces pentru pacienții COVID-19. STUDIU

În primele luni internarea în spital cu COVID-19, pacienții se confruntă cu un risc ridicat de probleme de sănătate, reinternare și deces, a arătat un număr tot mai mare de studii.

Dar prima săptămână și jumătate după externare este cea mai periculoasă pentru pacienții COVID-19, conform unui nou studiu publicat în JAMA (link direct studiu) de o echipă de la Universitatea din Michigan și VA Ann Arbor Healthcare System.

Pacienții cu COVID-19 au prezentat un risc cu 40% până la 60% mai mare de a ajunge din nou în spital sau de a muri în primele 10 zile, comparativ cu pacienții similari tratați în aceleași spitale, în aceleași luni, pentru insuficiență cardiacă sau pneumonie non-COVID.

Până la sfârșitul celor 60 de zile, riscul general de reinternare sau deces al pacienților cu COVID-19 era mai mic decât cel pentru celelalte două afecțiuni grave.

Chiar și așa, în primele două luni, 9% dintre pacienții cu COVID-19 care au supraviețuit spitalizării au murit și aproape 20% au suferit o recădere, care i-a trimis înapoi la spital.

Aceste cifre se adaugă celor 18,5% dintre pacienții internați cu COVID care au murit în timpul spitalizării.

Cercetătorii au comparat rezultatele post-spitalizare pentru aproape 2.200 de veterani care au supraviețuit internării pentru COVID-19 în 132 de spitale ale veteranilor în această primăvară și la începutul verii, cu rezultatele pentru aproape 1.800 de pacienți similari care au supraviețuit unei internări pentru pneumonie care nu era legată de COVID- 19 și 3.500 de oameni care au supraviețuit unei internări legate de insuficiența cardiacă, în aceleași intervale de timp.

„Comparând rezultatele pe termen lung ale pacienților cu COVID-19 cu cele ale altor pacienți grav bolnavi dar nu de COVID-19, vedem un tip de risc chiar mai mare decât cel obișnuit chiar în primele două săptămâni după externare, ceea ce poate fi o perioadă riscantă pentru oricine”, spune dr John P. Donnelly, autorul principal al studiului, care este epidemiolog la Michigan Medicine. 

„Acum, întrebarea este ce să facem în acest sens. Cum putem concepe planuri mai bune de externare pentru acești pacienți? Cum putem adapta comunicarea și îngrijirea post-spitalicească la nevoile lor? Și cum putem ajuta îngrijitorii lor să se pregătească și să facă față situației?”, a punctat cercetătorul.