Defectele de vedere nu mai sunt demult o problemă. În ziua de azi, o intervenție cu laser poate corectă aproape orice deficiență, spune prof. dr. Călin Tătaru, de la UMF Carol Davila București,...
Chirurgia refractivă este un produs mai nou al societăților moderne și „acest concept în esență se poate referi atât la chirurgia refractivă a corneei cât și la chirurgia refractivă a cristalinului", arată Prof. dr. Călin Tătaru, președintele Societății Române de Cataractă și Chirurgie Refractivă.
„În esență, scopul chirurgiei refractive este ca pacientul să vadă bine fără ochelari. Dacă este să ne referim la chirurgia refractivă a corneei, aceasta presupune șlefuirea corneei de așa natură încât omul să scape de ochelarii pe care-i poartă, fie că sunt pentru miopi, pentru hipermetropi sau pentru astigmați, și combinațiile acestor vicii de refracție. Și, teoretic, aceasta este o chirurgie care se face cu laserul. Există laseri care sunt foarte performanți, și care pot să șlefuiască corneea de așa natură încât să restabilească emetropia la un om care poartă ochelari", arată specialistul.
Intervenția chirurgicală este de mai multe feluri, în funcție de defectul de vedere pe care-l corectează.
„Pentru că în funcție de dioptria căreia ne adresăm sigur că pot să existe mai multe tipuri de operație. În principiu, în esență, stroma corneeană, să-i zic stratul cel mai gros din cornee, este cel care este modelat de către raza laser, și această modelare se face, în final, conform unor algoritmi care sunt foarte exacți, să ajungem către emotropie. În situațiile în care dioptria depășește 3 sau 4 dioptrii, deci este mai mare, șlefuirea aceasta se face după ce din cornee se taie un căpăcel, care are cam 120 de microni, el se numește în engleză „flap". Înlăturarea acestui flap îmi deschide stroma corneeană și acolo este practic zona în care laserul lucrează. Ce este iarăși foarte interesant este că au apărut laseri care pot să scoată din grosimea corneeană o anumită lentilă în stroma corneeană care pe urmă este extrasă foarte frumos și care permite pacientului să vadă după aceea fără ochelari", arată Prof. dr. Călin Tătaru.
În situațiile mai complicate în care se adaugă astigmatism sau hipermetropii destul de mari, „atunci sigur că probabil metoda cea mai bună este cea în care flapul acesta se dă la o parte și laserul șlefuiește stroma corneeană în funcție de dioptrie", continuă specialistul.
În principal, acest tip de chirurgie refractivă se adresează tinerilor, pentru că după o anumită vârstă ea nu mai este eficientă.
„Se adresează oamenilor tineri, în principiu cam până în 45 de ani, pentru că după 45 de ani eu pot să obțin un ochi emetrop, deci o să scap de ochelarii de distanță, dar din nefericire pacientul va avea nevoie de ochelari de citit și atunci sigur că nu este cea mai bună soluție".
Când vine vorba, însă, de vicii complecare de refracție, specialistul spune că abordările pot fi complexe.
Prof. dr. Călin Tătaru spune că „există și situația în care există vicii de refracție foarte mari. Și atunci doar șlefuirea corneei nu este suficientă. S-au inventat cristaline care practic se implantează peste cristalinul natural, sau care se implantează în segmentul anterior al globului ocular, cu prindere iriană să zic așa, care corectează foarte mult din dioptria pe care o are pacientul".
E cazul pacienților care au dioptrii foarte mari, spune profesorul, „de -15 dioptrii, care trebuie să poarte niște ochelari extrem de groși (...) și practic ochelarul se mută în interiorul ochiului sub forma unei lentile de contact intraoculară".
Astfel de defecte de vedere n-ar putea fi, spre exemplu, corectate cu lentile de contact normale sau de unică folosință, pentru că acestea ar fi prea groase și nu sunt ușor de suportat. „Sunt dioptrii foarte mari și sigur că pacienții au neplăceri foarte importante". Pentru astfel de cazuri, abordarea poate fi combinată.
„În viciile extreme există posibilitatea ca să asociem două dintre aceste metode. Spre exemplu, am operat relativ recent, o pacientă care avea -24 de dioptrii. Vă imaginați ce înseamnă să porți o lentilă de -24 de dioptrii la ochelari, să nu mai vorbim că o lentilă de contact este extrem de incomodă, nici nu știu dacă există la valori atât de mari. Și atunci pentru că nu existau cristaline oculare mai mari de -18, am implantat o astfel de lentilă peste cristalinul natural, după care am asociat chirurgia refractivă a coneei. Și diferența, că era de -4 sau -5 dioptrii, a fost șlefuită din grosimea corneeană. Și în acest mod am reușit să aducem pacientul aproximativ către zero, trasformându-l dintr-o dată într-un pacient mult mai integrat în viața socială și mult mai fericit".
Pentru hipermetropii cu dioptrii mari abordarea este cu totul alta.
„Și, pentru că mai există o categorie de cirurgie refractivă, este o chirurgie refractivă care se adresează cristalinului. De exemplu, hipermetropii mari, oameni care au, să zic, +12. Nu pot fi operați în modalitatea pe care am spus-o anterior. Corneea este prea subțire iar camera anterioară la un hipermetrop, deci distanța dintre cornee și cristalin este foarte mică, deci nu poți implanta un cristalin acolo. Și atunci, sigur, te gândești să înlocuiești cristalinul natural cu un cristalin artificial conform biometriei, deci conform măsurătorii care se face preoperator, și în acest mod pacientul scapă de foarte mult din dioptria pe care o poartă".
Ce e cataracta și cu poate fi ea vindecată, vedeți în video:
Află mai multe despre disconfortul ocular provocat de schimbarea ochelarilor de vedere și ce poți face în acest sens.
Ochii pot indica 5 boli grave. Dacă ai acest semn, înseamnă că ai CANCER.
Îți vine uneori să plângi, dar nu poți? Ei bine, există cauze medicale și emoționale ale incapacității de a plânge.
Un studiu australian a descoperit o legătură între grosimea retinei şi mai multe boli comune.
Purtarea lentilelor de contact în timpul somnului poate crește riscul de infecții oculare grave care pot afecta vederea pe termen lung.
Astenopia și durerile de cap asociate pot fi probleme comune și supărătoare care pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă sau ocupație.
Ce se întâmplă dacă dormi cu ochii deschiși? Cauzele, simptomele și factorii de risc ai lagofthalmiei nocturne.
Acesta este un efect negativ major pe care hipertensiunea arterială îl are. Face ravagii în organism.
