Quercetina, LETALĂ pentru coronavirus. În ce alimente o găsești

Quercetina, o moleculă care se găsește în mai multe alimente comune, blochează o proteină esențială pentru dezvoltarea noului coronavirus, ceea ce îl ucide, arată un nou studiu. Iată în ce alimente se...
Un studiu internațional care a implicat Institutul de Nanotehnologie al al Consiliului Național de Cercetare (CNR-Nanotec) din Italia a constatat că quercetina acționează ca un inhibitor specific pentru noul coronavirus SARS CoV-2, acel virusul responsabil pentru COVID-19. Studiul (link direct studiu) a fost publicat în International Journal of Biological Macromolecules
Conform acestuia, quercetina, o moleculă de origine naturală, funcționează ca un inhibitor specific pentru SARS-CoV-2. Această moleculă are un efect destabilizator asupra 3CLpro, una dintre proteinele principale ale virusului, esențială pentru dezvoltarea acestuia, iar blocarea activității sale enzimatice este letală pentru SARS-CoV-2.
În ce alimente găsești Quercetina
„Simulările pe computer au arătat că quercetina se leagă exact în locul activ al proteinei 3CLpro, împiedicând-o să-și îndeplinească funcția în mod corespunzător”, spune Bruno Rizzuti, autorul părții de calcul a studiului.
„Această moleculă este comparabilă cu cele mai bune antivirale disponibile împotriva acestui coronavirus, deși niciunul dintre ele nu este aprobat ca tratament. Quercetina are o serie de proprietăți originale și interesante din punct de vedere farmacologic: este prezentă din abundență în legumele obișnuite, cum ar fi caperele (cea mai mare concentrație, 234 de mg la 100 g de produs) și ceapa roșie, și este cunoscută ca antioxidant (link studiu), antiinflamator, anti-alergic și ca având caracteristici antiproliferative. Proprietățile sale farmacocinetice sunt, de asemenea, cunoscute și este bine tolerată de oameni ”.
Quercetina se mai găsește și în: mere, prune, struguri, afine, fenel, mărar, coriandru, varză, roșii bio (link studiu) și diferite tipuri de miere (link studiu).
Mai mult, quercetina poate fi ușor modificată pentru a dezvolta o moleculă sintetică și mai puternică, datorită dimensiunii reduse și a grupurilor funcționale particulare prezente în structura sa chimică. Deoarece nu poate fi brevetată ca medicament, oricine ă poate folosi ca punct de plecare pentru noi cercetări.
„Studiul începe de la o caracterizare experimentală a 3CLpro, principala protează a SARS-CoV-2”, explică Olga Abian, de la Universitatea din Zaragoza și autor principal al lucrării.
„Această proteină are o structură dimerică, formată din două subunități identice, fiecare cu un sit activ esențial pentru activitatea sa biologică. Într-o primă fază a lucrării, sensibilitatea la diferite condiții de temperatură și pH a fost studiată cu diverse tehnici experimentale: un rezultat important deoarece multe grupuri lucrează la 3CLpro ca posibilă țintă farmacologică, datorită faptului că este puternic conservat în toate tipurile de coronavirusuri. Pentru această proteină, în literatura de specialitate au fost deja raportate molecule care acționează ca inhibitori, dar nu pot fi utilizate ca medicamente datorită efectelor lor secundare”.
Cum acționează
„Cea mai interesantă parte a acestei lucrări este screeningul experimental efectuat pe 150 de compuși, dintre care quercetina a fost identificată ca o moleculă activă pe 3CLpro”, conchide Adrian Velazquez-Campoy de la Universitatea din Zaragoza, care a coordonat grupul de cercetare și care, anterior, a lucrat la identificarea medicamentelor inhibitoare de proteine pentru virusul SARS original care a cauzat epidemia din 2003.
„Quercetina reduce activitatea enzimatică a 3CLpro datorită efectului său destabilizant asupra proteinei. Evident, ne așteptăm să se găsească un vaccin, dar medicamentele vor fi în continuare necesare pentru persoanele deja infectate și pentru cei care nu pot fi vaccinați” a mai arătat acesta.
-
Diferența dintre medic specialist și medic primar16.09.2025, 21:22
-
Diferența dintre control medical și consult medical16.09.2025, 18:50
-
-
Alimentele care provoacă inflamație în organism16.09.2025, 15:49
-
Robert Redford a murit la 89 de ani16.09.2025, 15:36
COVID-19, complicație asupra creierului. Ce este prosopagnozia și cum se manifestă
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Spray-ul nazal pentru alergii care poate preveni COVID-ul, răceala și alte infecții respiratorii
Arcturus, XBB.1.16, noua subvariantă Omicron: simptome și prevenție. Expert: Arată o infecțiozitate crescută
Virusul sincițial respirator, vaccin în premieră absolută. Gabriel Dina (Pfizer): Am depus spre înregistrare un vaccin, în SUA și UE
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Ce s-a aflat despre antiviralele folosite pentru tratarea COVID-19. Cât de eficiente sunt remdesivir, molnupiravir și ritonavir. Cât de rapid trebuie administrate pentru a avea efect
UE cumpără vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.