Românii cu AVC ischemic, expuși agravării rapide a tulburărilor cognitive. Amenințare în creștere pentru sănătatea publică

Tulburările cognitive se agravează rapid la după un accident vascular ischemic, iar progresele înregistrate într-un studiu realizat de medici români și publicat în Neurology International – MDPI,  recent subliniază necesitatea unor intervenții timpurii pentru a preveni declinul cognitiv sever.

Studiul Improved Health Care in Neurology and Psychiatry—Longer Life (IHCNP) a fost un studiu prospectiv, observațional și non-intervențional, desfășurat pe o perioadă de 18 luni, axat pe pacienții cu tulburare cognitivă ușoară (MCI) după accidentul vascular ischemic. A avut ca obiective analiza secundară a datelor IHCNP a avut ca scop documentarea progresiei MCI în acest grup de pacienți.

Metodele studiului

Un total de 100 de pacienți din România au fost recrutați, toți fiind supuși evaluărilor cognitive utilizând Mini-Mental State Examination (MMSE), Montreal Cognitive Assessment (MoCA) și Rey Auditory Verbal Learning Test (RAVLT).

Evaluările clinice au fost, de asemenea, realizate ca parte a studiului. Scorurile cognitive de bază au fost înregistrate, iar în urma vizitelor de urmărire au fost documentate modificările cognitive în timp.

Rezultatele studiului

La începutul studiului, scorurile cognitive indicau o ușoară afectare, cu medii de MMSE 25,41, MoCA 23,27 și RAVLT 33,63. La sfârșitul studiului, pacienții au prezentat o scădere semnificativă a funcției cognitive, cu scoruri MMSE scăzute cu 8,7%, MoCA cu 10,0% și RAVLT cu 29,5% (p < 0,0001 pentru toate măsurile), reflectând natura progresivă a MCI după accidentul vascular ischemic.

Aceste rezultate subliniază importanța diagnosticului precoce și a intervenției pentru a atenua declinul cognitiv la pacienții post-AVC. Studiul evidențiază necesitatea monitorizării continue a funcției cognitive pentru a îmbunătăți rezultatele pacienților și pentru a gestiona eficient progresia MCI.

Prevalența tulburărilor cognitive la vârstnici

Prevalența tulburărilor cognitive la persoanele vârstnice, în special după un accident vascular ischemic, subliniază importanța studierii tulburării cognitive ușoare (MCI) ca un indicator precoce al demenței.

Accidentele vasculare ischemice reprezintă o proporție semnificativă a cazurilor de accident vascular cerebral la nivel mondial și sunt o cauză principală de invaliditate și mortalitate pe termen lung. Aceasta reprezintă o povară considerabilă pentru sistemele de sănătate, ceea ce face ca gestionarea declinului cognitiv în aceste cazuri să fie o prioritate în sănătatea publică.

În România, ca și în multe alte părți ale lumii, incidența accidentelor vasculare cerebrale este mare, în special în rândul populației vârstnice.

Cu o rată de incidență de aproximativ 281,47 pe 100.000 de persoane pe an, România se află printre țările europene cu cea mai mare incidență a accidentului vascular cerebral. De asemenea, accidentul vascular cerebral a fost considerat cauza în 959.319 din 6.281.873 de decese între 1994 și 2017, subliniind din nou necesitatea unor strategii eficiente de management.

AVC - FOTO: Freepik@naiklon1

Tulburarea cognitivă ușoară

Tulburarea cognitivă ușoară, identificată pentru prima dată în anii 1990, se referă la declinul cognitiv dincolo de îmbătrânirea normală, în special în ceea ce privește memoria, fără a afecta semnificativ activitățile zilnice. Acum, este diagnosticată atunci când există dovezi de declin cognitiv, deficite cognitive obiective și o capacitate relativ intactă de a efectua activitățile și sarcinile zilnice.

Inițial, MCI era considerată o etapă asimptomatică a bolii Alzheimer, însă acum este recunoscut faptul că nu toți pacienții cu MCI progresează către boala Alzheimer sau alte forme de demență.

Mecanismele accidentului vascular ischemic și declinul cognitiv

Accidentul vascular ischemic contribuie la declinul cognitiv prin multiple mecanisme, inclusiv pierderea neuronală, neuroinflamația și deteriorarea vasculară, care perturbă rețelele cognitive cheie. De asemenea, bolile vasculare mici și infarctele strategice în regiuni precum hipocampul sunt cunoscute pentru faptul că afectează memoria și funcțiile executive, crescând probabilitatea de progresie de la MCI la demență.

Tulburarea cognitivă este frecventă după un accident vascular cerebral și poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacientului, aproximativ 30% dintre pacienții cu AVC dezvoltând demență în primii ani de la instalarea accidentului vascular cerebral. AVC-ul afectează diverse arii cognitive, inclusiv atenția, limbajul, memoria și orientarea.

Scopul studiului

Studiul a avut scopul de a observa și documenta progresia tulburărilor cognitive la pacienții cu MCI post-accident vascular ischemic, în timp ce înregistram factorii de risc vasculari diverși care pot contribui la dezvoltarea acestora.

Deși cercetările anterioare s-au concentrat mai ales pe relația generală dintre AVC și declinul cognitiv, studiu oferă o abordare inovativă prin realizarea unei analize secundare a proiectului IHCNP.

Aceasta le-a permis medicilor să urmărească longitudinal progresia MCI utilizând o baterie cuprinzătoare de evaluări cognitive, inclusiv MMSE, MoCA și RAVLT, precum și o profilare detaliată a riscurilor vasculare.

Progresia tulburărilor cognitive la pacienții cu MCI după accidente vasculare ischemice, așa cum arată acest studiu, subliniază necesitatea intervențiilor timpurii pentru sănătatea cognitivă și vasculară.

Monitorizarea regulată a funcției cognitive, cu instrumente precum MMSE, MoCA și RAVLT, și abordarea factorilor de risc vasculari, poate ajuta furnizorii de îngrijire să urmărească progresia declinului cognitiv și să implementeze strategii vizate pentru a îmbunătăți rezultatele pacienților.

Este recomandată o monitorizare cognitivă periodică—la intervale de aproximativ șase luni—pentru pacienții post-AVC cu MCI, pentru a ghida intervențiile timpurii și a încetini declinul cognitiv.

Cercetările viitoare ar trebui să extindă populația studiului și să exploreze rezultatele pe termen lung ale MCI la pacienții post-AVC. De asemenea, sunt necesare studii suplimentare pentru a rafina algoritmii diagnostici și terapeutici derivate din această cercetare, asigurându-le aplicabilitatea și eficiența în setările clinice mai largi.