Demersul a început în București, la începutul anului 2025, în ianuarie (vezi aici - https://www.dcmedical.ro/manifest-pentru-sanatate-publica-lansat-de-dcmedical-si-argument-putem-crea-o-romanie-in-care-sanatatea-publica-nu-este-un-lux-ci-o-realitate-pentru-toti_653172.html) și a continuat în aceste zile la Iași, cu nume sonore din medicina românească, pe care le regăsiți în lista de mai jos, unde redăm, încă o dată, manifestul integral.
Scopul demersului este crearea unei baze solide de fundamentare a îmbunătățirii politicilor actuale de sănătate publică, ce poate fi utilizată ca atare de factorii de decizie politică atunci când vor iniția schimbările necesare. Informațiile prezentate pot fi de asemenea teme de campanii de advocacy pentru modificări ale mai multor documente de politici publice (texte legislative, strategii, planuri de acțiune sau programe în domeniul sănătății).
Prin interviuri cu medici cu experiență vastă și organizarea unei serii de discuții cu stakeholderi din domeniul sănătății publice, am identificat principalele bariere și oportunități în demersul de schimbare a unor stiluri de viață dăunătoare sănătății și combaterea factorilor de risc asociați acestora. Propunerile de îmbunătățire a situației actuale, sub formă de acțiuni publice, au fost reunite în prezentul Manifest.
”În fața provocărilor tot mai mari pentru sănătatea publică pe care le ridică unele obiceiuri nesănătoase, de la consumul de substanțe care creează dependență, la obezitate, sedentarism și până la efectele stresului cotidian – este nevoie de acțiuni concrete, astfel încât, din 2025, să ne asumăm cu toții responsabilitatea pentru un viitor mai sănătos.
Propunem autorităților publice să dezvolte politici proactive care să prioritizeze prevenția și educația în sănătate; companiilor și ONG-urilor: să colaboreze pentru a promova un stil de viață sănătos și accesibil tuturor; fiecăruia dintre noi: să adoptăm un stil de viață care să ne ferească de îmbolnăviri evitabile. Este moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare: politici publice coerente care să creeze, să sprijine și să încurajeze un comportament adecvat pentru o viață sănătoasă!
Acest Manifest este un apel la solidaritate și responsabilitate, pentru a crește gradul de conștientizare publică referitor la importanța adoptării unui comportament de evitare a factorilor de risc pentru sănătate. Fiecare decizie, fiecare campanie de informare și fiecare acțiune preventivă contează”, arată introducerea a ceea ce DCMedical și ARGUMENT au numit ˝Manifest pentru sănătate publică!˝.
Pe măsura consultării tot mai multor factori de decizie, conținutul Manifestului va fi îmbunătățit cu noile idei colectate.
Sănătatea publică este responsabilitatea noastră comună!
Sănătatea publică nu trebuie să rămână un concept abstract, ci trebuie să se transforme un angajament colectiv care îmbină știința, politicile și practicile pentru a proteja și îmbunătăți calitatea vieții individuale. Prevenirea bolilor, promovarea comportamentului pentru sănătate și crearea unui mediu mai sigur pentru generațiile viitoare sunt obiective fundamentale care cer eforturile concertate ale societății de la toate nivelurile – instituții publice și private, comunități și indivizi.
Sănătatea publică are impact direct asupra speranței de viață și a bunăstării generale, inclusiv asupra fericirii individuale. Fiecare inițiativă de prevenție, fie că este vorba despre campanii de informare, politici publice coerente sau investiții în educație, contribuie la reducerea costurilor în sistemul sanitar și la creșterea calității vieții pentru generațiile actuale și viitoare.
Redăm mai jos principalele puncte ale Manifestului, precum și lista stakeholderilor care își declară public susținerea față de demersul nostru.
Apel la acțiune pentru o societate mai sănătoasă
˝Manifestul pentru sănătate˝ este un apel la solidaritate și responsabilitate. Fiecare decizie, fiecare campanie de informare și fiecare acțiune preventivă contează. Fie că ești medic, politician, profesor sau simplu cetățean, contribuția ta poate face diferența! Împreună, putem crea o Românie în care sănătatea publică nu este un lux, ci o realitate accesibilă tuturor!
Participanți și susținători ai ˝Manifestul pentru sănătate˝:
1. Prof. univ. dr. Florin Buicu, expert sănătate publică
2. Monica Dan, psiholog, ARAS București
3. Dr. Irina Gaiu, vicepreședinte Societatea de Medicină Sportivă
4. Dr. Radu Bidiugan, director Institutul Național de Cercetare pentru Sport
5. Prof. univ. dr. Radu Țincu, șef catedră Toxicologie clinică, UMF București
6. Radu Leca, psiholog
7. Lector univ. dr. Mădălina Hideg, UBB Cluj, sociolog Institutul Argument
8. Dr. Nicolae Fotin, epidemiolog, fost președinte al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR)
9. Lector univ. dr. Val Vâlcu, Univestitatea din București, jurnalist DC News
10. Prof. univ. dr. Elena Toader, profesor bioetică UMF Iași
11. Prof. univ. dr. Vasile Astătăstoae, expert Bioetică
12. Prof. univ. dr. Cătălina Arsenescu Georgescu, disciplina Medicină internă și cardiologie, UMF Iași, membru al Academiei Române de Științe Medicale
13. Conf. Univ. dr. Cozmin Mihai, psihiatru, UMF Iași
14. Prof. univ. dr. Lucian Miron, oncolog, UMF Iași
15. Conf. univ. dr. Lidia Iuliana Arhire (Graur), disciplina Diabet, nutriție și boli metabolice, UMF Iași
16. Prof. univ. dr. Anca Trifan, disciplina Gastroenterologie, UMF Iași, membru al Academiei Române de Științe Medicale
17. Prof. univ. dr. Norina Forna, decan Facultatea de medicină dentară, UMF Iași, vicepeședinte Colegiul Medicilor Stomatologi din România
18. Prof. univ. dr. Maria Turliuc, psiholog, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
19. Prof. univ. dr. Doina Azoicăi, coordonator departament Oncogenetică, UMF Iași, președinte Societatea Română de Epidemiologie
20. Dr. Vasile Cepoi, specialist nefrolog, fost șef al C.A.S. și D.S.P. Iași, fost ministru al sănătății
REDUCEREA IMPACTULUI NEGATIV AL FACTORILOR DE RISC ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Având în vedere provocările actuale pentru sănătate, este necesară adoptarea de direcții și strategii pragmatice, care au ca obiectiv oferirea de servicii și soluții de sănătate publică eficiente, eficace și facil de implementat, care să nu genereze costuri suplimentare bugetului de sănătate, dar care în timp să reducă cheltuielile asociate tratamentului bolilor cronice. Acest deziderat ambițios poate fi atins prin implementarea de politici care să reducă impactul factorilor de risc modificabili asupra sănătății, politici care să fie ușor de acceptat de către populația generală cât și, mai ales, de către persoanele aflate în situație de risc pentru sănătate (cei care deja au comportamente nocive pentru sănătate, persoane susceptibile să adere la comportamente dăunătoare sănătății, persoane cu venituri reduse, persoane cu nivel educațional mai scăzut, tineri, persoane în vârstă etc.).
Uneori, în procesul de proiectare a politicilor publice de sănătate, se pleacă de la premisa că multe dintre comportamentele de risc sau dăunătoare sănătății pot fi eliminate printr-o exacerbare a politicilor restrictive și / sau punitive și de la conceptul că oamenii trebuie să adere la acestea necondiționat. Studiile arată că renunțarea completă și abstinența pe termen lung sunt adesea greu de realizat în practică, necesitând o abordare mai nuanțată și flexibilă pentru a obține rezultate durabile în îmbunătățirea sănătății populației.
Societatea modernă, caracterizată prin acces larg la informații, educație avansată și comunicare rapidă, generează o schimbare în atitudinea publică față de politicile de sănătate. Cetățenii resping din ce în ce mai mult abordările paternaliste ale autorităților, preferând să ia decizii informate bazate pe propria analiză a dovezilor științifice disponibile. Această tendință reflectă dorința crescândă pentru autonomie în gestionarea sănătății personale și necesitatea unor politici pentru sănătate care să respecte dreptul la decizie individuală informată.
În relația cu pacienții, profesioniștii din domeniul medical ar trebui să adopte o perspectivă bazată pe empatie, eficiență și adaptabilitate, ținând cont de particularitățile fiecăruia. Din păcate, ghidurile și protocoalele medicale (care stau la baza deciziilor de propunere a tratamentului) nu includ suficiente recomandări pentru reducerea efectelor negative ale comportamentelor nocive. Acest lucru poate duce la dificultăți în abordarea dependențelor (alcool, fumat, alimentație nesănătoasă, consum de substanțe periculoase). Promovarea de către personalul medical a abstinenței totale ca unică soluție are uneori efecte contraproductive: scăderea motivației pacienților, creșterea rezistenței la schimbare și diminuarea încrederii în recomandările medicale.
Datele statistice arată că, la nivelul țării, principalii factori de risc modificabili sunt alimentația nesănătoasă, consumul de alcool, fumatul și sedentarismul. Politicile de sănătate publică, pe lângă caracterul general, preventiv, adresat populației ca întreg, ar trebui să se concentreze în mod individual asupra fiecăruia dintre acești factori de risc și să propună strategii aplicabile, realiste și de impact pentru grupele de populație deja afectate de aceste comportamente.
Expunerea la factorii de risc modificabili sunt parte a vieții cotidiene într-o măsură care diferă de la individ la individ. Schimbarea acestor atitudini și comportamente nu poate fi realizată brusc ori prin simpla dorință sau impunere din partea autorităților. Transformarea mentalităților și a obiceiurilor este un proces complex, gradual și de durată, care necesită o abordare nuanțată și adaptată realităților sociale actuale.
Direcții strategice pentru noi politici în domeniul sănătății publice
1. Informare graduală prin campanii publice
- Transmiterea unor mesaje clare privind nivelul de risc asociat fiecărui factor, acest lucru ar facilita o mai bună înțelegere a cauzelor fundamentale și clarificarea mecanismelor prin care factorii de risc afectează sănătatea.
2. Actualizarea ghidurilor de protocol medical
- includerea recomandărilor privind evitarea factorilor de risc, coroborat cu afecțiunile curente ale pacientului, respectiv cu situația personală și nevoile specifice;
- ghiduri standardizate pentru recomandări de adoptare a comportamentelor sănătoase (de ex. când se recomandă activități fizice/efort fizic, să fie oferite ”rețete”: să se precizeze exact ce se așteaptă, cât efort fizic, ce activități să desfășoare, cât timp/zi, în funcție de nevoile specifice și starea actuală de sănătate);
În cazurile în care recomandările de eliminare totală a expunerii la factori nocivi nu dau rezultate, se pot explora:
- opțiuni de reducere a gradului de expunere;
- substitute cu grad redus de risc, ca strategie intermediară;
- tranziția treptată către comportamente cu grad redus de risc, ca etapă în eliminarea comportamentului nesănătos.
3. Crearea unui comitet multidisciplinar (format din medici de diverse specialități, experți în sănătate publică, reprezentanți ai comunității academice din domeniul medical și al sănătății publice, reprezentanți ai asociațiilor profesionale de profil, psihologi și nu numai) care să traseze liniile directoare ale comunicării medic-pacient, medic – public larg în ceea ce privește transmiterea unui mesaj unitar legat de efectele adoptării comportamentelor nesănătoase pe termen scurt, mediu și lung, în funcție de circumstanțele individuale (referitoare la starea de sănătate și status socio-profesional).
4. Comunicare pozitivă și non-stigmatizantă
- eliminarea stigmatizării în toate interacțiunile sociale;
- oferirea de informații constructive despre impactul factorilor de risc asupra sănătății individuale;
- propunerea de soluții concrete pentru modificarea comportamentelor, cu accent pe îmbunătățirea calității vieții și optimizarea indicatorilor de sănătate.
5. Abordare multidimensională
Recomandările pentru schimbarea stilului de viață trebuie să fie:
- relevante pentru riscurile și comorbiditățile individuale;
- multifațetate, adresând simultan mai mulți factori;
- orientate spre obținerea unui impact amplu asupra comportamentelor de risc.
6. Abordare diferențiată pe grupe de vârstă
Pentru adulți de vârstă mijlocie și seniori:
- Strategii adaptate pentru obiceiuri și comportamente înrădăcinate;
- Focalizare pe reducerea treptată a riscurilor;
- Recunoașterea dificultății schimbării în cazul unor rutine de lungă durată.
Pentru adolescenți și tineri adulți:
- Intervenții preventive timpurii;
- Promovarea abstinenței totale față de factorii de risc;
- Educație pentru formarea unor obiceiuri sănătoase de la început.
7. Creșterea rolului specialiștilor în sănătate publică
Specialiștii în sănătate publică pot fi:
angajați în unitățile școlare pentru educație timpurie în domeniul factorilor de risc pentru sănătate;comunicatori principali în campanii publice de informare sau advocacy;vectori de imagine pentru promovarea unui stil de viață sănătos.
8. Promovarea informării corecte asupra elementelor de sănătate publică
- adoptarea unei abordări strict științifice;
- demitizarea dezinformărilor prin referințe la surse verificate și credibile și oferirea de feedback bazat pe dovezi;
- obligativitatea precizării sursei informației, pentru a descuraja mesaje neștiințifice;
9. Utilizarea unor surse credibile de informare
- publicații științifice peer-reviewed;
- rapoarte ale organizațiilor de sănătate recunoscute;
- studii clinice;
- meta-analize.
10. Cultivarea gândirii critice în rândul populației generale
- încurajarea validării informațiilor din surse multiple;
- promovarea căutării de date și statistici relevante;
- dezvoltarea unei atitudini precaute față de conținutul alarmist și limbajul ambiguu sau neclar;
11. Integrarea inovației
- încurajarea utilizării aplicațiilor mobile și a dispozitivelor portabile pentru monitorizarea evoluției factorilor de risc la nivel individual;
- dezvoltarea de strategii inovatoare bazate pe tehnologie pentru schimbarea comportamentelor nesănătoase;
- identificarea unor noi canale de comunicare, pentru o livrare mai eficientă a mesajelor către publicul țintă;
- suport specializat pentru comunicarea în new-media (mediul online, rețele de socializare);
- oferirea de stimulente pentru întărirea comportamentelor sănătoase (de ex. vouchere pentru sălile de sport);
12. Intensificarea colaborării între sectorul public și cel privat
- încurajarea schimbului de expertiză și experiență între profesioniștii din sectorul public și privat;
- implicarea unor actori cât mai diferiți în promovarea sănătății și în identificarea efectelor factorilor de risc (medici, farmaciști, reprezentanți ai ONG-urilor etc.);
- atragerea în sistemul de sănătate a unor investiții și resurse suplimentare față de cele de stat;
- dezvoltarea și aplicarea unor mecanisme riguroase de monitorizare și evaluare a performanței politicilor publice, care să permită evaluarea sistematică a eficienței și a impactului intervențiilor în domeniul sănătății;
- implicarea comunităților locale ca agenți ai schimbării (vezi modelul Copenhaga în combaterea sedentarismului).
13. Noi politici de etichetare a produselor alimentare
- produsele alimentare ar trebui să aibă etichete prin care să fie marcați în mod distinct și vizibil compușii alimentari cu factor de risc pentru sănătate, astfel încât decizia de consum să fie una informată.
Principii și direcții de acțiune
Educația pentru sănătate: este esențial să încurajăm educația pentru sănătate în școli, comunități și în rândul pacienților. Informarea corectă reduce riscurile și ajută la prevenirea problemelor de sănătate înainte ca acestea să apară.
Abordări realiste și proactive: Sunt necesare abordări proactive, realiste și echilibrate, înțelegerea cauzelor rezistenței la schimbare, evitarea stigmatizării și oferirea de soluții alternative celor care nu reușesc să își schimbe comportamentul poate contribui la scăderea efectelor negative ale factorilor de risc.
Managementul calității totale în sistemul de sănătate publică: de la nivelul autorităților din domeniul sănătății, trebuie pus accent pe impactul acțiunilor și politicilor, alături de monitorizarea și evaluarea atentă a rezultatelor politicilor și acțiunilor (outcomes și outputs), pentru atingerea obiectului final – creșterea calității vieții la nivel de individ, comunitate, grup și societate.
Întărirea parteneriatului public-privat: Colaborarea dintre instituțiile publice, companiile private și societatea civilă este vitală pentru implementarea unor politici de sănătate publică eficiente și mai ales eficace.
Investiții în cercetare: Cercetările finanțate de instituții independente, cum este cazul proiectului nostru, pot oferi soluții inovatoare pentru politicile de sănătate publică.
Multidisciplinaritate și pluralism: pentru o abordare integrată a factorilor de risc pentru sănătatea publică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
