Schimbările climatice, vinovate de apariția SARS-CoV-2. STUDIUL-BOMBĂ, originea pandemiei COVID-19!
Un nou studiu aduce dovezi ale unui mecanism prin care schimbările climatice ar fi putut juca un rol direct în apariția SARS-CoV-2, virusul care a provocat pandemia...
Emisiile globale de gaze cu efect de seră din ultimul secol au făcut din sudul Chinei un punct fierbinte pentru coronavirusurile transmise de lilieci, determinând creșterea habitatului forestier preferat de aceștia.
Un nou studiu publicat în revista Science of the Total Environment (link direct studiu) aduce primele dovezi ale unui mecanism prin care schimbările climatice ar fi putut juca un rol direct în apariția SARS-CoV-2, virusul care a provocat pandemia COVID-19.
Tufișurile tropicale, transformate în savane și păduri
Studiul a relevat modificări la scară largă în tipul de vegetație din provincia sudică a Chinei Yunnan și din regiunile adiacente din Myanmar și Laos, în ultimul secol. Schimbările climatice, inclusiv creșterea temperaturii, a luminii solare și a dioxidului de carbon atmosferic - care afectează creșterea plantelor și a copacilor - au schimbat habitatele naturale de la tufișuri tropicale la savane tropicale și păduri de foioase. Acest lucru a creat un mediu adecvat pentru multe specii de lilieci care trăiesc predominant în păduri.
Numărul de coronavirusuri dintr-o zonă este strâns legat de numărul diferitelor specii de lilieci prezente. Studiul a constatat că alte 40 de specii de lilieci s-au „mutat” în provincia Yunnan din sudul Chinei în secolul trecut, care acum este o sursă pentru încă 100 de tipuri de coronavirus transmise de lilieci. Acest „hotspot global” este regiunea în care datele genetice sugerează că ar fi putut apărea SARS-CoV-2.
„Schimbările climatice din ultimul secol au făcut ca habitatul din provincia Yunnan din sudul Chinei să fie potrivit pentru mai multe specii de lilieci”, a declarat dr. Robert Beyer, cercetător în cadrul Departamentului de Zoologie al Universității din Cambridge și autorul principal al studiului, care a luat recent o bursă europeană de cercetare la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, Germania.
El a adăugat: „Înțelegerea modului în care distribuția globală a speciilor de lilieci s-a modificat ca urmare a schimbărilor climatice poate fi un pas important în reconstrucția originii focarului COVID-19”.
Pentru a obține rezultatele, cercetătorii au creat o hartă a vegetației lumii așa cum era acum un secol, folosind înregistrări de temperatură, precipitații și acoperire de nori. Apoi au folosit informații despre cerințele de vegetație ale speciilor de lilieci din lume pentru a stabili distribuția globală a fiecărei specii la începutul anilor 1900. Compararea acestui lucru cu distribuțiile actuale, le-a permis să vadă cum „bogăția speciilor” de lilieci, numărul de specii diferite, s-a schimbat pe tot globul în ultimul secol, din cauza schimbărilor climatice.
Liliecii „cară” mii de coronavirusuri
„Pe măsură ce schimbările climatice au modificat habitatele, speciile au părăsit unele zone și s-au mutat în altele – ducând cu ele și virusurile aferente. Acest lucru nu numai că a modificat regiunile în care sunt prezente aceste vrusuri, dar cel mai probabil a permis noi interacțiuni între animale și acești agenți patogeni, provocând apariția și transmiterea unor virusuri și mai periculoase”, a spus Beyer.
Populația mondială de lilieci „poartă” în jur de 3.000 de tipuri diferite de coronavirus, fiecare specie de lilieci adăpostind în medie 2,7 coronavirusuri - majoritatea fără să prezinte simptome. O creștere a numărului de specii de lilieci într-o anumită regiune, determinată de schimbările climatice, poate crește probabilitatea ca un coronavirus dăunător oamenilor să fie prezent, transmis sau evoluat acolo.
Majoritatea coronavirusurilor purtate de lilieci nu pot trece în oameni. Însă mai multe coronavirusuri despre care se știe că infectează oamenii sunt foarte probabil să fi provenit de la lilieci, inclusiv trei care pot provoca decese umane: Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) CoV și Sindromul respirator acut sever (SARS) CoV-1 și CoV-2.
Regiunea identificată de studiu ca un punct fierbinte pentru o creștere climatică a bogăției speciilor de lilieci găzduiește, de asemenea, pangolini, despre care se sugerează că au acționat ca gazde intermediare ale SARS-CoV-2. Este posibil ca virusul să fi sărit de la lilieci la aceste animale, care au fost apoi vândute pe o piață sălbatică din Wuhan - unde a apărut focarul uman inițial.
-
-
-
Amigdalita: simptome care o dau de gol06.12.2025, 12:36
-
-
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Ce s-a aflat despre antiviralele folosite pentru tratarea COVID-19. Cât de eficiente sunt remdesivir, molnupiravir și ritonavir. Cât de rapid trebuie administrate pentru a avea efect
COVID-19, evoluție neașteptată
Descoperirea făcută acum despre COVID. Cele trei opțiuni de tratament antiviral. Adevărul despre remdesivir, molnupiravir și ritonavir
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
EG.5, noua variantă COVID care îngrijorează lumea: ce trebuie să știi despre ea. Care sunt simptomele și cu ce e diferită: Dacă simțiti asta, nu respingeți imediat
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.

