Un nou studiu aduce dovezi ale unui mecanism prin care schimbările climatice ar fi putut juca un rol direct în apariția SARS-CoV-2, virusul care a provocat pandemia...
Emisiile globale de gaze cu efect de seră din ultimul secol au făcut din sudul Chinei un punct fierbinte pentru coronavirusurile transmise de lilieci, determinând creșterea habitatului forestier preferat de aceștia.
Un nou studiu publicat în revista Science of the Total Environment (link direct studiu) aduce primele dovezi ale unui mecanism prin care schimbările climatice ar fi putut juca un rol direct în apariția SARS-CoV-2, virusul care a provocat pandemia COVID-19.
Studiul a relevat modificări la scară largă în tipul de vegetație din provincia sudică a Chinei Yunnan și din regiunile adiacente din Myanmar și Laos, în ultimul secol. Schimbările climatice, inclusiv creșterea temperaturii, a luminii solare și a dioxidului de carbon atmosferic - care afectează creșterea plantelor și a copacilor - au schimbat habitatele naturale de la tufișuri tropicale la savane tropicale și păduri de foioase. Acest lucru a creat un mediu adecvat pentru multe specii de lilieci care trăiesc predominant în păduri.
Numărul de coronavirusuri dintr-o zonă este strâns legat de numărul diferitelor specii de lilieci prezente. Studiul a constatat că alte 40 de specii de lilieci s-au „mutat” în provincia Yunnan din sudul Chinei în secolul trecut, care acum este o sursă pentru încă 100 de tipuri de coronavirus transmise de lilieci. Acest „hotspot global” este regiunea în care datele genetice sugerează că ar fi putut apărea SARS-CoV-2.
„Schimbările climatice din ultimul secol au făcut ca habitatul din provincia Yunnan din sudul Chinei să fie potrivit pentru mai multe specii de lilieci”, a declarat dr. Robert Beyer, cercetător în cadrul Departamentului de Zoologie al Universității din Cambridge și autorul principal al studiului, care a luat recent o bursă europeană de cercetare la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, Germania.
El a adăugat: „Înțelegerea modului în care distribuția globală a speciilor de lilieci s-a modificat ca urmare a schimbărilor climatice poate fi un pas important în reconstrucția originii focarului COVID-19”.
Pentru a obține rezultatele, cercetătorii au creat o hartă a vegetației lumii așa cum era acum un secol, folosind înregistrări de temperatură, precipitații și acoperire de nori. Apoi au folosit informații despre cerințele de vegetație ale speciilor de lilieci din lume pentru a stabili distribuția globală a fiecărei specii la începutul anilor 1900. Compararea acestui lucru cu distribuțiile actuale, le-a permis să vadă cum „bogăția speciilor” de lilieci, numărul de specii diferite, s-a schimbat pe tot globul în ultimul secol, din cauza schimbărilor climatice.
„Pe măsură ce schimbările climatice au modificat habitatele, speciile au părăsit unele zone și s-au mutat în altele – ducând cu ele și virusurile aferente. Acest lucru nu numai că a modificat regiunile în care sunt prezente aceste vrusuri, dar cel mai probabil a permis noi interacțiuni între animale și acești agenți patogeni, provocând apariția și transmiterea unor virusuri și mai periculoase”, a spus Beyer.
Populația mondială de lilieci „poartă” în jur de 3.000 de tipuri diferite de coronavirus, fiecare specie de lilieci adăpostind în medie 2,7 coronavirusuri - majoritatea fără să prezinte simptome. O creștere a numărului de specii de lilieci într-o anumită regiune, determinată de schimbările climatice, poate crește probabilitatea ca un coronavirus dăunător oamenilor să fie prezent, transmis sau evoluat acolo.
Majoritatea coronavirusurilor purtate de lilieci nu pot trece în oameni. Însă mai multe coronavirusuri despre care se știe că infectează oamenii sunt foarte probabil să fi provenit de la lilieci, inclusiv trei care pot provoca decese umane: Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) CoV și Sindromul respirator acut sever (SARS) CoV-1 și CoV-2.
Regiunea identificată de studiu ca un punct fierbinte pentru o creștere climatică a bogăției speciilor de lilieci găzduiește, de asemenea, pangolini, despre care se sugerează că au acționat ca gazde intermediare ale SARS-CoV-2. Este posibil ca virusul să fi sărit de la lilieci la aceste animale, care au fost apoi vândute pe o piață sălbatică din Wuhan - unde a apărut focarul uman inițial.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
