Sarea din farfurie poate afecta ficatul chiar și când nu ești supraponderal

Ce trebuie să știi

• Ficatul gras nu apare doar la persoanele cu obezitate. Unele persoane cu greutate normală pot dezvolta forme severe de boală hepatică.

• Excesul de sare a avut efecte diferite în funcție de greutatea corporală, în modelul experimental analizat.

• La șoarecii slabi, dieta bogată în sare a modificat metabolismul grăsimilor din ficat și a activat mecanisme inflamatorii.

• Descoperirea ar putea explica de ce aceleași tratamente nu funcționează neapărat în același mod la toți pacienții cu MASH.

Ficatul gras poate apărea și la persoanele slabe

Steatoza hepatică este asociată frecvent cu obezitatea și tulburările metabolice, însă greutatea normală nu înseamnă automat că ficatul este protejat.

O formă mai severă a bolii este steatohepatita asociată disfuncției metabolice (MASH). Aceasta presupune nu doar acumularea de grăsime în ficat, ci și inflamație persistentă și afectarea progresivă a țesutului hepatic.

În timp, MASH poate favoriza apariția fibrozei, cirozei și chiar a cancerului hepatic.

Problema este că mecanismele prin care boala apare la persoanele cu greutate normală sunt încă insuficient înțelese. Tocmai aici intervine noua cercetare realizată de o echipă internațională care a inclus oameni de știință de la Duke-NUS Medical School, National Heart Centre Singapore, Duke University School of Medicine și University College London.

Sarea pare să schimbe modul în care ficatul procesează grăsimile

Cercetătorii au creat un model experimental de MASH la șoareci care reproduce unele dintre caracteristicile observate la pacienții slabi cu această boală.

Un aspect interesant a fost că animalele puteau prezenta inflamație hepatică importantă și fibroză chiar dacă nivelul grăsimii acumulate în ficat era relativ scăzut.

Când dieta a avut un conținut ridicat de sare, cercetătorii au observat modificări ale metabolismului hepatic. Mai exact, ficatul a intensificat anumite procese de descompunere a grăsimilor, în timp ce au fost activate și celule ale sistemului imunitar implicate în inflamație.

Cu alte cuvinte, problema nu pare să fie doar „câtă grăsime se depune în ficat”, ci și ce se întâmplă cu metabolismul hepatic și cu răspunsul inflamator.

MASH la persoanele slabe nu pare să fie pur și simplu „ficat gras fără kilograme în plus”

Autorii studiului atrag atenția asupra unei diferențe importante.

În MASH asociat obezității, acumularea excesivă de grăsime și tulburările metabolice au un rol major. În modelul analizat de cercetători, însă, aportul ridicat de sare a fost asociat cu modificări metabolice și inflamatorii care au apărut și în lipsa obezității.

„Biologia pare să fie diferită”, a explicat dr. Zhou Jin, autoarea principală a studiului.

Potrivit cercetătoarei, această diferență este importantă deoarece terapiile dezvoltate pentru MASH asociat obezității ar putea să nu vizeze mecanismele care stau la baza bolii la pacienții slabi.

Este însă important de precizat că rezultatele provin dintr-un model experimental pe șoareci. Ele nu demonstrează că, la oameni, consumul de sare provoacă în mod direct MASH în același mod.

De ce contează inflamația ficatului

MASH este mai mult decât o simplă acumulare de grăsime.

Atunci când inflamația hepatică persistă, țesutul ficatului poate începe să se cicatrizeze. Procesul poartă numele de fibroză, iar formele avansate pot evolua către ciroză și insuficiență hepatică.

În plus, cercetătorii subliniază că problema nu se limitează la ficat.

MASH este asociată și cu un risc important de boli cardiovasculare, ceea ce i-a determinat pe oamenii de știință să se întrebe dacă mecanismele care afectează ficatul la persoanele slabe pot influența și alte organe.

„Acest model ne oferă o modalitate de a investiga și de a înțelege MASH-ul la persoanele slabe ca o boală a întregului organism, nu doar ca o afecțiune hepatică”, a declarat profesorul Derek John Hausenloy, unul dintre autorii studiului.

Un model care ar putea ajuta la găsirea unor tratamente mai precise

Una dintre cele mai interesante implicații ale cercetării este posibilitatea ca, în viitor, medicii să nu mai privească MASH ca pe o singură boală care se manifestă identic la toți pacienții.

Cercetătorii vor folosi în continuare modelul pentru a căuta biomarkeri care ar putea identifica mai devreme MASH la persoanele cu greutate normală și pentru a testa substanțe capabile să blocheze anumite căi inflamatorii activate de dieta bogată în sare.

Ideea este ca diagnosticul și tratamentul să țină cont nu doar de greutatea corporală, ci și de mecanismele biologice care stau în spatele bolii.

„Acest studiu contestă ipoteza conform căreia steatoza hepatică urmează aceeași cale biologică la fiecare pacient”, a declarat profesorul Lok Shee-Mei, profesor și prodecan al Biroului de Cercetare de la Duke-NUS.

Sarea, un posibil factor de urmărit mai atent

Cercetarea nu înseamnă că persoanele slabe care consumă sare vor dezvolta automat ficat gras sau MASH. Studiul a fost realizat pe șoareci, iar rezultatele trebuie confirmate în cercetări pe oameni.

Totuși, descoperirea ridică o întrebare importantă: poate sănătatea ficatului să depindă de factori pe care nu îi vedem în oglindă?

Pentru moment, răspunsul cercetătorilor este că greutatea corporală nu spune întreaga poveste. Iar felul în care ficatul procesează grăsimile și reacționează la inflamație ar putea conta la fel de mult pentru înțelegerea bolii.

Studiul: Shaopeiwen Luo et al., High salt supplementation of a MASH-inducing diet drives lean MASH phenotype with increased hepatic urea cycle activity and hypusination of EIF5A, Molecular Metabolism (2026). DOI: 10.1016/j.molmet.2026.102417.