Screeningul pentru cancer este absolut esențial pentru a diagnostica boala într-un stadiu incipient. Datele arată că durata de viață a pacienților diagnosticați din timp crește cu aproape 2...
Screeningul pentru cancer este insuficient pentru a extinde speranța de viață. Cele mai multe teste de depistare a cancerului "NU prelungesc speranța de viață a unei persoane", susține o analiză a peste 2 milioane de pacienți - dar testarea timpurie reduce riscul de a muri de cancer.
O analiză a studiilor clinice a constatat că există puține dovezi că depistarea cancerului prelungește viața. Screeningurile includ mamografii și colonoscopii pentru cancerul de sân și de colon.
Este posibil ca testele obișnuite de depistare a cancerului, care au ca scop depistarea și tratarea precoce a bolii, să nu fie atât de eficiente în ceea ce privește prelungirea speranței de viață a unei persoane pe cât se credea anterior.
Cercetătorii au analizat studii clinice care au implicat 2,1 milioane de persoane care au fost supuse la șase tipuri de teste comune pentru depistarea cancerului, urmărindu-le timp de până la 15 ani și comparând speranța de viață a celor care au fost și nu au fost supuși unui test de depistare a bolii.
Ei au descoperit că doar screening-ul pentru unul singur - cancerul de colon - pare să facă diferența în prelungirea vieții unei persoane, oferindu-i puțin peste trei luni în plus față de colegii lor care nu au fost supuși la screening.
Dar experții spun că acest lucru nu înseamnă că ar trebui să anulați mamografia sau altă programare pentru screening, deoarece alte date au arătat că screeningul reduce riscul de a muri de cancer.
Studiul a analizat decesele din toate cauzele, nu doar din cauza cancerului, așa că ar putea exista mai multe motive pentru care efectuarea unui screening nu prelungește viața cuiva.
De exemplu, există efecte nocive asociate cu unele teste, cum ar fi riscul de perforare a colonului în timpul colonoscopiei sau de atac de cord în urma îndepărtării prostatei.
Există, de asemenea, riscul ca testele să dea un fals negativ și, astfel, un fals sentiment de siguranță, au spus cercetătorii. Dr. William Dahut, directorul științific al Societății Americane de Cancer, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că testele de depistare a cancerului nu au fost concepute pentru a crește durata de viață a cuiva, ci mai degrabă scopul lor este de a diminua decesele premature cauzate de cancer, potrivit Daily Mail.
Vezi și: De ce nu poți să dormi. 1 din 10 oameni suferă de insomnie cronică
Dahut a explicat că, dacă speranța de viață a unei persoane la naștere a fost estimată la 80 de ani, un screening pentru cancer ar putea preveni ca aceasta să moară la 65 de ani din cauza cancerului, dar nu ar însemna neapărat că va trăi până la 90 de ani în loc de cei 80 estimați.
”Nimeni nu spune ”dacă îți faci analizele de depistare a cancerului, vei trăi până la 100 de ani”. Dar știm, cancerul este a doua cauză principală de deces, principala cauză de deces înainte de 85 de ani”, a spus dr. Dahut.
Medicii din SUA recomandă anumite teste pentru persoanele de diferite vârste sau care au anumiți factori de risc, cum ar fi un istoric familial de cancer sau anumite obiceiuri de viață, cum ar fi fumatul.
Considerat mult timp ca o modalitate de a detecta și diagnostica cancerul în stadii incipiente, când este mai ușor de tratat, o metaanaliză a peste o duzină de studii clinice a pus la îndoială eficacitatea a șase proceduri de screening comune.
În studiul publicat marți, cercetătorii de la Universitatea din Oslo, Suedia, au analizat 18 studii clinice care au urmărit peste 2,1 milioane de pacienți americani bolnavi de cancer timp de peste un deceniu.
Meta-analiza a analizat șase tipuri diferite de screening la pacienții cu cancer care au făcut și nu au făcut teste.
Testele observate au inclus o mamografie pentru cancerul de sân, o colonoscopie, o sigmoidoscopie și un test de sânge ocult în fecale (FOBT) pentru cancerul colorectal, screeningul prin tomografie computerizată (CT) pentru cancerul pulmonar la fumători și foști fumători și testul antigenului specific prostatic (PSA) pentru cancerul de prostată.
Testul preventiv pe care cercetătorii l-au descoperit și care a adăugat cea mai mare speranță de viață a fost sigmoidoscopia, un test de depistare a cancerului de colon care presupune examinarea rectului, a colonului și a intestinului gros cu ajutorul unui endoscop introdus în anus.
Pacienților care au beneficiat de acest test le-a fost prelungită speranța de viață cu 110 zile. În plus, pacienților care au primit un test de screening pentru cancerul pulmonar li s-a prelungit speranța de viață cu 107 zile.
Cu toate acestea, nu s-au constatat zile suplimentare semnificative de speranță de viață pentru pacienții care au primit o mamografie (zero zile), un test PSA (37 de zile), o colonoscopie (37 de zile) sau un FOBT (zero zile).
Procedurile preventive din SUA sunt încurajate de o mare parte a comunității medicale și sunt rambursate de multe companii de asigurări de sănătate. Cu toate acestea, acest studiu, împreună cu dovezile anterioare, sugerează că un număr mai mare de depistări nu echivalează cu mai multe vieți salvate la nivelul populației.
În timp ce aceste teste sunt promovate, se acordă puțină atenție posibilelor dezavantaje ale măsurilor de prevenire.
Cercetătorii de la Universitatea din Oslo au observat că screening-urile pentru cancer nu sunt benigne. În timp ce multe persoane vor beneficia de aceste teste fără incidente, pentru unele dintre ele ar putea provoca de fapt probleme de sănătate.
Testarea excesivă poate duce, de asemenea, la diagnosticarea excesivă. Unele persoane care beneficiază de un screening pentru depistarea cancerului în cazul în care acesta este detectat pot fi supuse unui tratament inutil și potențial dăunător pentru a trata un cancer cu creștere lentă care nu ar fi dăunat acelei persoane în timpul vieții lor.
În plus, cu cât se efectuează mai multe teste, cu atât este mai probabil să existe rezultate fals pozitive.
Pe lângă o povară mentală și anxietate, acest lucru poate duce la teste suplimentare costisitoare și inutile. Dar cercetătorii au subliniat că trebuie încurajată testarea pentru depistarea cancerului.
”Nu susținem că ar trebui să se renunțe la toate tipurile de screening. Unele teste pot fi utile, dar "instituțiile și factorii de decizie politică care promovează testele de depistare a cancerului prin efectul lor de a salva vieți ar putea găsi alte modalități de a încuraja depistarea”, au notat cercetătorii.
Aceștia au adăugat că estimările lor sunt, de asemenea, ”incerte” și că au existat intervale mari în ceea ce privește speranța de viață adăugată.
De exemplu, în timp ce revizuirea a constatat că o sigmoidoscopie ar prelungi cel mai probabil viața cu 110 zile, perioada totală de timp a variat de la zero zile la 274 de zile.
Deși este posibil ca depistările să nu adauge ani la viața unei persoane, acestea pot detecta cancerul suficient de devreme pentru a oferi acelei persoane o șansă mai bună de supraviețuire și pentru a duce o viață mai sănătoasă pe toată durata de viață inițială.
Tratamentul care înfometează cancerul. Duce la eliminarea celulelor canceroase.
Nu trebuie să tai sânul ca să învingi cancerul. Radioterapia, soluția care schimbă vieți.
Un simptom al cancerului a fost confundat cu menopauza. Diagnosticul a arătat un cancer agresiv în stadiul 4.
Acest simptom suprinzător al cancerului apare pe gât. Este semn al unui cancer care este depistat întâmplător.
La vârsta a doua, prevenția cancerului devine o prioritate. E important să nu vă bazați pe mituri, ci pe informații validate științific.
Un nou studiu arată că această analiză detectează cancerul colorectal în formă incipientă cu o precizie de 95%.
Află care sunt cele mai periculoase stadii ale cancerului pulmonar și de ce majoritatea pacienților ajung prea târziu la medic.
Femeile care sunt cele mai predispose la cancer. Vezi dacă ești în situația asta.
Cancerul de sân ucide tot mai puține femei tinere. Scădere uimitoare a mortalității doar într-un singur deceniu!
