Adrian Dobrin este cel care a preluat, anul trecut în februarie, primul caz de COVID-19 depistat în România și l-a însoțit la Institutul Matei Balș.
De câteva zile el era internat la Spitalul din Târgu-Cărbuneşti. Sâmbătă seara, s-a decis transferarea său la un spital din Capitală cu o ambulanţă, pentru ca era dependent de oxigen. Între Horezu și Vâlcea, însă, stația de oxigen din ambulanță s-a defectat. Pacientul fost dus la Serviciul de Urgenţă al Spitalului din Vâlcea, unde a fost resuscitat, dar medicii nu i-au mai putut salva viața. La DSP Gorj sunt 4 salariați infectați, printre care se număra și el, notează Antena3.
„Este o problemă de sistem până la urmă (…) Ar trebui să avem un sistem de intervenţie de urgenţă adaptat la creşterea populaţiei. Uitaţi-vă cât timp de aşteptare şi cât de tardivă este intervenţia uneori, iar din păcate vedem cât amatorism este în aceste intervenţii. Pe de altă parte, când vorbim despre dotare şi despre personalul de pe ceea ce înseamă ambulanţă, mă întreb şi eu, dumneavoastră plecaţi cu maşina la drum lung dacă nu aveţi siguranţă în maşină? Trebuie ca aceste aparate să fie verificate. Trebuie să existe şi o posibilitate de rezervă, pentru că, da, aparatele se mai şi defectează”, a subliniat dr Dr Tudor Ciuhodaru, medic la Urgență la Spitalul Clinic de Urgență „Nicolae Oblu” din Iași.
El spune că existau și alte posibilități de ventilație.
„Nu ştim exact ce s-a stricat acolo, dar există şi alte posibilităţi de ventilaţie. Se poate face în condiţii de urgenţă altfel de ventilaţii, pe balon, pe mască, nu ştim exact care este situaţia de acolo. A treia problemă este ce tip de categorie de personal era acolo, dacă avea instructajul necesar, dacă ştia ce să facă în asfel de situaţii de urgenţă. Una peste alta vedem că sunt trei situaţii critice într-o astfel de problemă. Ceea ce înseamnă calibrarea a intervenţiei în sistemul de urgenţă raportat la creşterea populaţiei şi vedem că suntem tot mai în urmă în ceea ce priveşte disponibilitatea de mijloace de intervenţie în urgenţă, iar în astfel de situaţii trebuie să existe în permanenţă un plan B. De la posibilităţile de a avea un aparat care să compenseze, să fie de rezervă, în momentul în care există o astfel de situaţie critică”, a continuat Ciuhodaru.
