Sinuciderea, cum scanarea creierului oferă indicii în acest sens
Cercetătorii americani au identificat diferențele de circuit cerebral care ar putea fi asociate cu un comportament suicidal la cei cu tulburări de dispoziție.
Sinuciderea, scanarea. Cercetătorii de la Universitatea din Illinois din Chicago și de la Universitatea din Utah Health au identificat diferențele de circuit cerebral care ar putea fi asociate cu un comportament suicid la persoanele cu tulburări de dispoziție.
Studiul, publicat în Psychological Medicine, oferă un pas promițător către instrumente care pot prezice care sunt persoanele cu cel mai mare risc de sinucidere. Ratele de suicid cresc în mod constant în rândul adulților tineri, în special cei cu tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia.
"În prezent, avem foarte puține instrumente pentru a identifica indivizii care pot avea un risc ridicat pentru comportament legat de sinucidere. (...) În momentul de față, mergem pe auto-raport și judecată clinician. Acestea sunt bune, dar nu sunt grozave", declară Scott Langenecker, profesor de Psihiatrie la Universitatea din Utah și autorul principal al studiului.
Observațiile cercetărilor anterioare
Studii anterioare au identificat circuite ale creierului asociate tulburărilor de dispoziție: rețeaua de control cognitiv (CCN), care este implicată în funcția executivă, rezolvarea problemelor și impulsivitate; rețeaua sănătoasă și emoțională (SEN), care este implicată în procesarea și reglarea emoțiilor; și rețeaua de mod implicit (DMN), care este activă atunci când indivizii sunt angajați în gândirea focalizată pe sine.
Însă, aceste studii s-au concentrat în principal pe depresie. "Acesta este unul dintre primele studii care încearcă să înțeleagă mecanismele creierului care pot fi relevante pentru riscul de suicid", a declarat Jonathan Stange, profesor asistent de psihiatrie la Universitatea din Illinois, Chicago, și primul autor al studiului, potrivitt reprezentanților Universității din Illinois.
Actualul studiu
Studiul de Medicină Psihologică a utilizat RMN funcțional în stare de repaus (RMN), care a capturat imagini ale creierului în timp ce participanții au fost odihniți și calmați, pentru a evalua conectivitatea acestor circuite la 212 adulți tineri de la UIC și Universitatea din Michigan. "Dacă trecem la nivelul rețelelor în stare de repaus, cerem de fapt creierului să ne spună ce rețele și conexiuni ale creierului sunt cele mai relevante", precizează Langenecker.
La cercetare au participat oameni cu tulburări de dispoziție și istoric de tentative de sinucidere, persoane cu tulburări de dispoziție și istoric de gânduri suicidare, persoane cu tulburări de dispoziție și fără istoric de comportament sau gânduri sinucidere și controale sănătoase. Toți cu tulburări de dispoziție, în remisiune.
Față de alți participanți la studiu - chiar și cei cu tulburări de dispoziție și istoric de gânduri suicidare - cei cu istoric de tentative de sinucidere au arătat o conectivitate mai mică între circuitele neuronale asociate cu controlul cognitiv și impulsivitatea. "Dacă ne-am putea da seama cum să îmbunătățim conectivitatea în acest circuit cerebral, am putea fi capabili să reducem riscul de suicid în viitor", a spus Stange.
Stange și Langenecker subliniază că această lucrare este încă la început.
Studiul, AICI.
-
De ce apare, de fapt, intoleranța la gluten? Nu e vina glutenului27.10.2025, 19:58
-
-
-
-
Suplimentul care combate anemia fără efecte digestive neplăcute27.10.2025, 15:42
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
