Pulverizarea de dezinfectanți pe străzi, așa cum se procedează în unele țări, inclusiv în România în unele orașe, nu elimină noul coronavirus și poate crea un risc sanitar, a avertizat...
„Pulverizarea sau fumigarea cu dezinfectanți a spațiilor în aer liber (cum ar fi străzi, trotuare, pasarele sau piețe), nu este recomandată pentru eliminarea sau inactivarea SARS-CoV-2 sau a altor agenți patogeni. Străzile și trotuarele nu sunt considerate căi de infecție pentru COVID-19. Mai mult, dezinfectanții sunt inactivați de murdărie și deșeuri, și nu este posibil să curățați manual și să eliminați toată materia organică din astfel de spații. Chiar și în absența materiei organice, este puțin probabil ca pulverizarea chimică să acopere toate suprafețele de contact, pe toată durata necesară, pentru inactivarea agenților patogeni", a arătat Organizația Mondială a Sănătății într-un document dat publicității (link document).
Apoi, notează OMS, această deinfectare poate fi extrem de periculoasă pentru oameni, inclusiv dacă e vorba de dezinfecții în gospodăriile pacienților infectați cu COVID-19.
„Stropirea suprafețelor de mediu în ambele setările de asistență medicală și non-asistență medicală (de exemplu, gospodăriile pacienților) cu dezinfectanți nu vor fi eficiente și pot reprezenta un pericol pentru persoane fizice. Dacă se aplică dezinfectanți, curățarea manuală a suprafeței cu detergent și apa folosind frecare energică (de exemplu, periaj, spălare) trebuie să fie efectuate mai întâi pentru a se asigura îndepărtarea fizică a materialelor organice, urmată de utilizarea unei cârpe care este înmuiată în dezinfectant", arată OMS în același document.
„Nu este în niciun caz recomandată pulverizarea de dezinfectanți asupra persoanelor, acest lucru putând fi periculos fizic și psihologic și nereducând capacitatea unei persoane infectate de a propaga virusul prin picături sau contact", insistă Organizația.
Experții spun însă că dezinfectarea unor obiecte precum toaletele, aparatele electronice sau clanțele și mânerele este importantă pentru că, deși nu au existat până acum cazuri în care persoane să fi contractat virusul prin atingerea unei suprafețe, transmiterea acestuia prin astfel de căi nu poate fi exclusă, având în vedere comportamentul altor coronavirusuri cunoscute.
De asemenea, OMS subliniază că, deși unele studii au arătat că noul coronavirus poate rezista zile întregi pe unele suprafețe, aceste date sunt teoretice, ele fiind constatate în condiții experimentale.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
