În ciuda anunțului Ministerului Sănătății conform căruia Spitalul Floreasca „a ieșit bine la control”, problemele unității sanitare nu s-au terminat! Spitalul mai are de trecut un examen...
În urma unei verificări realizate joi, Ministerul Sănătății anunța că „reprezentanții Inspecției Sanitare de Stat au constatat că Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București a respectat Planul de măsuri pentru remedierea neconformităților impus de ANMCS după incidentul de anul trecut". Inspectorii sanitari au constatat, arăta Ministerul, „că au fost refăcute procedurile operaționale privind circuitele funcționale în blocul operator, precum și protocoalele specifice privind activitatea în blocul operator”.
Dar asta nu înseamnă că Spitalul de Urgență Floreasca a scăpat de probleme, așa cum am putea crede, ci că treaba e rezolvată, în cel mai bun caz, doar pe jumătate. Asta pentru că Floreasca are în continuare suspendată acreditarea, măsură care nu e luată de Ministerul Sănătății, ci de Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate (ANMCS). O instituție medicală separată de Minister, care e subordonată direct primului ministru și care are puterea să închidă la propriu porțile, dacă spitalul nu trece examenul.
„Autorizarea este similară certificării RAR a mașinii, adică certifică faptul că mașina poate funcționa. La fel, instituția autorizată poate să funcționeze, iar autorizația o dă Direcția de Sănătate Publică. Acreditarea este similară carnetului de conducere, care se dă pe baza unor standarde, adică a regulilor de circulație; aici, a regulilor de bună funcționare a spitalelor", a explicat, EXCLUSIV, prof dr Vasile Cepoi, președintele ANMCS, într-o emisiune a DC Medical.
Ca să îi fie ridicată suspendarea acreditării, Floreasca mai are de trecut, așadar, un hop extrem de important: pe 13 februarie începe controlul care va fi realizat de inspectorii evaluatori ai ANMCS. Care poate să dureze și o lună sau chiar mai mult.
Dar cine sunt acești evaluatori și cum sunt ei pregătiți?
„Evaluatorii sunt persoane pregătite de către ANMCS cu ajutorul Școlii de Sănătate Publică și mai sunt niște organizații care au obiect de activitate formarea în acest domeniu, și care sunt independenți, nu sunt angajați ai Autorității. Sunt persoane independente, formate ca evaluatori. Dacă la cursurile la care merg și la examenele de perfecționare pe care noi le facem cu ei au nota peste 8 pot intra în Registrul Evaluatorilor. (...) Sunt ca experții contabili, fac un curs și sunt plătii pentru perioada respectivă, pentru un spital. Se trag la sorți. Deci, ei nu pot să fie din aceeași zonă din care provine spitalul, dau declarație de incompatibiliate și de conflict de interese, și sunt angajați prin tragere la sorți. Merg la spitalul respectiv, fac evaluarea conform celor învățate, pe baza unor liste de verificare, care este aplicat electronic, totul este informatizat. (...) Sunt și un fel de consilieri, dacă vreți. (...) Ei sunt medici, asistenți medicali, economiști, juriști și farmaciști. Fiecare merge pe zona lui. Adică evaluarea este între egali, spunem noi”, a explicat prof dr Vasile Cepoi.
Președintele ANMCS spune că se face deseori confuzia între analiza unui act medical, și analiza sistemului în care acesta se petrece.
„Actul medical este ceea ce face medicul în relație directă cu pacientul: consultația, intervenția chirurgicală, stabilirea diagnosticului, prescrierea tratamentului și așa mai departe. Dar regulile care stau la baza organizării activității pentru ca medicul să facă un act medical de calitate nu fac parte din actul medical, țin de organizare. Și asta evaluăm noi! Adică, spitalul și-a organizat activitatea încât să respecte bunele reguli? Are protocoale de diagnostic și tratament? Are proceduri de aplicare a lor? Are structura necesară ca să facă acele lucruri? Sunt ele respectate? Se verifică periodic dacă sunt respectate și dacă dau rezultate? Adică, noi mergem pe principiul autoreglementării. Întrebăm: Ce faceți? Cum faceți? Faceți bine ce faceți? Puteți demonstra că faceți bine ceea ce faceți? Spitalul este cel care vine și spune cum face, ce face și ce trebuie să facă. Noi spunem așa: teoretic, niciun spital sau nicio unitate nu este obligată să îndeplinească niciuna dintre cerințele standard, dar cu o singură condiție: Să demonstreze că nu e nevoie de ele! Poți să demonstrezi că nu e nevoie să stabilești reguli pentru intervenția în condiții de siguranță cu electrobisturiul? Dacă poți dovedi, nu fă nicio regulă acolo!” a punctat Vasile Cepoi.
În opinia sa, suspendarea acreditării Spitalului Floreasca „nu este un act prin care a pierdut ceva, ci ca un act prin care spitalul este controlat o perioadă de vreme. Constată ce deficiențe are, spune care sunt măsurile pe care vrea să le ia și sub supravegherea Autorității, ei implementează acele măsuri. Dacă nu reușesc să le implementeze în maximum 6 luni de la data respectivă, atunci se ridică acreditarea” a punctat președintele ANMCS.
Ce greșeli în lanț s-au făcut la Floreasca, aflați din video:
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
Iată lista serviciilor medicale gratuite de care beneficiază românii care nu plătesc asigurare de sănătate la stat.
CNAS anunță că pacienții au acces mai facil la servicii de medicină fizică și de reabilitare
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
Contractul-cadrul a fost prelungit până la jumătatea anului. Forma viitorului contract-cadrul va fi finalizată până la 1 iulie.
Noi servicii medicale sunt decontate, pentru gravide și lăuze. Vezi lista completă, publicată de CNAS.
Premierul Marcel Ciolacu a numit un nou șef la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Începând cu 1 aprilie medicii de familie pot acorda mai multe mai multe servicii la domiciliile pacienților.
