SRATI, poziție după incendiul de la Matei Balș: Sunt două probleme majore, care fac din spitale „bombe cu ceas”

Dana Lascu / 29 ian 2021 / 21:47

Societatea Română de ATI (SRATI) și Comisia ATI, prin vocile președinților lor - Prof. Dr. Șerban-Ion Bubenek-Turconi și Prof. Dr. Dorel Săndesc-, semnalează cele două uriașe probleme, sistemice, comune tuturor spitalelor românești care fac pisibile tragedii precum incendiul de la Matei Balș.

„Ne exprimăm profunda compasiune față de victimele incendiului de la Institutul Matei Balș și suntem alături de toți ceilalți pacienți, de familiile îndoliate sau afectate, precum și de colegii noștri care traverează un moment foarte dificil.

Dincolo de cauzele locale ale acestei tragedii, este evident că numărul mare de accidente de acest tip care au avut loc în ultimul timp au la bază două probleme majore, sistemice, comune tuturor spitalelor românești: 

- rețele de electricitate și de gaze medicinale (oxigen, aer comprimat) depășite;

- neasigurarea corespunzătoare a contractelor de service si mentenanță pentru echipamentele medicale. 

După tragedia de la Piatra Neamț, Societatea Română de ATI (SRATI) și Comisia ATI au înaintat autorităților Statului român (Președenția, Guvernul, Ministerul Sănătății) un Memorandum în care am susținut importanța strategică a rezolvării acestor probleme, pentru a anula vulnerabilitățile sistemice ce transformă spitalele românești în veritabile „bombe cu ceas”. În acest sens am prezentat o analiză din care rezultă situația critică în aceste domenii, precum și o evaluare a bugetului necesar pentru rezolvarea lor. Am identificat de asemenea sursele bugetare pentru aceste Programe: fonduri europene pentru modernizarea/upgradarea rețelelor de electricitate și gaze medicinale (buget estimativ 150 milioane de euro) și un Program anual de finanțare a contractelor de service și mentenanță, derulat prin Ministerul Sănătății. Programele au fost apreciate de Președintele României, care a convocat o intâlnire la nivel înalt cu Premierul, Ministrul Sănătății și Secretarul de Stat Dr Raed Arafat, în care s-a convenit necesitatea implementării acestora. Accidentul de la Institutul Matei Balș subliniază încă odată, atât de dureros, urgența absolută a implementării acestor Programe.

Nu putem să emitem opinii asupra evenimentului primar care a cauzat această nerocorire. Există o multitudine de cauze care pot duce la declanșarea unui incendiu într-un spital dar cele mai grave accidente de acest tip se produc în acele camere / secții unde o sursă de foc poate fi potențată devastator de prezența unei concentrații anormal crescute de oxigen în aerul ambiental (secții unde se administrează oxigen în concentrații terapeutice precum: ATI, UPU, blocuri operatorii, secții unde se administrează oxigen multor pacienți).

În acest sens, dorim să facem următoarele precizări:

1. Afectarea pulmonară (adesea severă) din cursul bolii pandemice COVID-19 a dus la creșterea numărului de pacienți care necesită concomitent administrarea unor concentrații crescute de oxigen (între 40% și 100%) adaptate atât gravitatății bolii cât și modului de administrare a oxigenului (narine și măști faciale uzuale, aparate cu flux mare de oxigen administrat pe canulă nazală sau ventilație mecanică).

Este cunoscut faptul că în orice incintă medicală în care se administrează oxigen cu scop terapeutic pot apărea condiții propice declanșării unui incendiu (chiar și de la o simplă scânteie), atunci când concentrația de oxigen în aer din respectiva incintă depășește intervalul de 23,5 – 25%.

Spre exemplu, o banală placă de circuit imprimat (existentă în oricare tip de aparat medical modern), arde incomplet la o concentrație normală de oxigen în aer (21%) sau la o concentrație de 25%, dar arde complet și cu o flacără mai mare de 10 cm. la o concentrație 30% oxigen.

Recomandările comune internaționale de electrosecuritate medicală specifică faptul că (la presiune ambientală) în incintele medicale concentrația de oxigen în aer NU trebuie să depășească valoarea de 25%, iar semnalarea și evitarea unei astfel de situații periculoase se face prin monitorizare continuă a concentrației de oxigen cu senzori / analizoare de oxigen.

2. Printre condițiile care favorizează acumularea de oxigen în concentrații periculoase în aer (mai mari de 23,5-25%) și deci cresc riscul unui incendiu grav în spitale, enumerăm:

a) insuficienta ventilare a incintelor medicale în care se administrază oxigen în concentrații mari (în scop terapeutic) poate duce la creșterea concentrației de oxigen peste limitele de siguranță (din păcate, în România sub 10% dintre spitale benficiază de sisteme de ventilație / AC centralizate care să permită împrospătarea controlată și permanentă a aerului; în restul spitalelor, toate vechi de altfel, ventilarea corectă a incintelor medicale se poate face doar prin deschiderea ferestrelor la intervale regulate de timp).

b) lipsa monitorizării continue a concentrației de oxigen în aerul din incintele medicale (cu ajutorul unor senzori / analizoare de oxigen) reprezintă un risc pentru creșterea necontrolată a concentrației de oxigen în aer la valori peste limitele de siguranță și deci favorizează producerea unor incendii (din păcate de analizoare/ / senzori de oxigen beneficiază foarte puține spitale din România).

c) Administrarea în scop terapeutic prin narine sau măști faciale uzuale a unui flux nejustificat de mare din punct de vedere medical (> 10 litri/min.) în incinte neventilate corespunzător 

d) administrarea oxigen cu de aparate cu flux mare de oxigen administrat pe canulă nazală în incinte mici, nearesite precum și aglomerarea unor astfel de mai multe aparate în incinte neventilate corespunzător și în absența monitorizării concentrației de oxigen în aer

e) aglomerarea în saloane cu mai multe paturi a pacienților care necesită oxigenoterapie.

Considerăm că pentru a preveni pe viitor apariția unor noi evenimente profund regretabile precum cele care au avut  loc la Spitalul Județean Piatra-Neamț și la Institutul Matei Balș, trebuie luate măsuri concrete printre care și acele măsuri care să evite situațiile enumerate mai sus.

În buna tradiție de cooperare cu Ministerul Sănătății, CNAS, Consilul Național pentru Siguranța Pacienților precum și cu alte instituții în scopul adoptării unor acte normative moderne destiante sistemului de sănătate, SRATI își exprimă deplina disponibilitate de a participa prin experții săi la elaborarea și punerea în practică cît mai rapid a unor măsuri care să diminueze posibilitatea producerii în viitor unor astfel de accidente”, se arată în documentul semnat de Prof. Dr. Șerban-Ion Bubenek-Turconi, președinte SRATI și Prof. Dr. Dorel Săndesc, președinte Comisia ATI a Ministerului Sănătății.

Articole Recomandate
Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta


Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2021 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy