Cunoscutul cântăreț Mihai Constantinescu, în vârstă de 73 de ani, este internat în stare gravă, dar stabilă, la Spitalul de Urgență Floreasca. Artistul a suferit de două ori un stop...
Cunoscutul cântăreț Mihai Constantinescu suferă de ani buni de stenoză aortică și cardiopatie valvulară, are hipertensiune pulmonară și insuficiențe respiratorii. A suferit, de-a lungul vieții, două intervenții majore pe inimă: una acum mai bine de 12 ani pentru înlocuirea valvelor cu unele biologice, iar a doua în 2017, pentru corectarea unui defect care apăruse la una dintre valve.
„Acum 10 ani mi-am pus valve biologice. Se pare că valva mitrală a avut o mică disfuncţie care cu timpul s-a lărgit. Începusem să obosesc şi se pare că undeva pe o margine a ei începuse să se calcifice. Obligatoriu trebuia să fac această intervenție. Valva mitrală este foarte importantă. Nicăieri în lume nu se face perfect această operație. Intervenția a durat șase ore, am sângerat destul de mult", povestea, la Antena Stars, în 2017, cântărețul Mihai Constantinescu.
După ce în primăvara acestui an ajunsese la spital cu probleme respiratorii, ieri dimineață cântărețul și-a pierdut conștiența. L-a găsit soția sa, care a chemat imediat Ambulanța. Medicii l-au resuscitat timp de 20 de minune pentru că făcuse un stop cardio-respirator. Dus rapid la Spitalul de Urgență Floreasca, cântărețul a făcut, azi-noapte, un al doilea stop cardio-respirator.
Potrivit unor surse ale DC Medical, cântărețul ar fi în comă și ar avea o hemoragie cerebrală, dar este în stare stabilă în acest moment. Medicii sunt însă rezervați în a face un prognostic după cele două episoade de stop cardio-respirator și luând în considerare afecțiunile cronice pe care Mihai Constantinescu le are.
Stopul cardio-respirator (SCR) presupune oprirea respirației și a circulației spontane, de regulă una după alta. Oprirea simultană a celor două este extrem de rară și se produce doar atunci când organismul este afectat brusc masiv, spre exemplu în accidentele rutiere foarte grave, arată experții de la Verywell Health.
În majoritatea cazurilor, însă, doar una dintre funcțiile vitale se oprește prima, apoi secundar și cealaltă. Stopul cardio-respirator este mortal dacă nu se face imediat resuscitare. Chiar și cu resuscitare, prognosticul nu e bun, pentru că creierul este foarte rapid afectat de lipsa de oxigen.
În principal, diferența dintre cele două tipuri de stop - respirator și cardiac - o dă pulsul.
În timpul stopului respirator (sau pulmonar), respirația se oprește. În timpul stopului cardiac, fluxul sanguin se oprește. Din punct de vedere tehnic, stopul cardiac înseamnă că inima a încetat să bată, dar este într-adevăr certificată atunci când fluxul sanguin nu mai poate fi detectat, chiar dacă inima ar putea încerca în continuare să bată.
Atunci când vorbim de stopul respirator primar, adică respirația se oprește prima, inima va continua să bată un interval de timp. La nivel pulmonar, oxigenarea sângelui va scădea ktreptat, odată cu epuizarea rezervei de oxigen din plămâni. Când sângele nu va mai fi oxigenat, la nivelul inimii se va produce stocul cardiac. Cât de repede se roduc aceste după evenimente este de obicei mai scurt și depinde de mai mulți factori: rezistența cordului de hipoxie, cantitatea de oxigen din sânge. Cert e că fără intervenție medicală de urgență, ce constă în ventilație artificială, cordul se oprește și pacientul moare, arată experții de la chirurgievasculară.ro
Atunci când stopul cardiac apare primul, circulația sângelui se oprește, inima nu mai bate și țesuturile nu mai primesc sânge. Ori, fără sânge, creierul nu poate supraviețui. Este necesară furnizarea constantă de sânge proaspăt pentru a menține creierul în viață și pentru a funcționa corespunzător. Când alimentarea cu sânge se oprește, creierul se oprește, inclusiv centrul său respirator. De aceea, stopul cardiac este urmat de stopul respirator. În astfel de situații, pentru că singurele rezerve de oxigen sunt cele din sângele arterial ce irigă țesuturile, hipoxia tisulara apare rapid și se manifestă întâi, așa cum arătam, la nivelul creierului. Pacientul își pierde conștiența brusc, apoi, după ce trage de câteva ori aer în piept, nu mai respiră.
Conform literaturii de specialitate, stopul cardiac și respirator se intercondiționează, practic. Dacă stopul cardiac are loc primul, stopul respirator apare și el în maximum 30 de secunde. Când stopul respirator apare primul, stopul cardiac îi poate urma în maximum 10 minute.
În ambele tipuri de stop, pacientul va fi inconștient și nu va respira. Cu toate acestea, pacienților cu stop respirator inimă le mai bate un timp, împingând sângele în corp. Pacienții cu stop cardiac nu au flux sanguin.
Fără echipament medical la îndemână, singura modalitate - deși nu e infailibilă - de a spune dacă sângele a încetat sau nu să mai curgă prin organism este pulsul simțit în artere.
În ambele cazuri acționați exact la fel: Sunați imediat la Ambulanță, începeți resuscitatea cardiopulmonară (masajul cardiac extern - presând pe cutia toracică a persoanei leșinate) și nu vă opriți decât atunci când salvatorii vă dau la o parte.
Resuscitatea presupune masajul cardiac și respirația „gură la gură”.
Conform Academia.edu, ,asajul cardiac presupune să apăsați cu mâinile în centrul toracelui adultului cu stop cardio-respirator, de circa 100 de ori pe minut, iar toracele trebuie să fie comprimat circa 4-5 centimetri. Practic, apeși, lași ca toracele să revină, apeși din nou și tot așa...
Pentru a forța plămânii pacientului să respire, se poate face respirație „gură la gură". Atenție, însă: trebuie să verificați ca gura sau gâtul să nu fie blocate de obiecte straine, apoi împingeți înainte și în sus bărbia pacientului, prindeți nările între degetele și insuflați aer pe gură. Trebuie să introduceți suficient aer în plămânii săi, astfel încât toracele să i se ridice.
Resuscitarea după un stop cardio-respirator este considerată a fi o „reușită", dacă pacientul reîncepe să respire după 4 minute (sunt șanse să rămână fără sechele la nivelul creierului), dacă inima reîncepe să bată singură după primele 8-10 minute;
Din păcate, conform literaturii de specialitate, prognosticul este prost. Pentru pacenții care au făcut stop cardio-respirator în afara spitalului rata de supraviețuire este sub 10%, în timp ce șansele de a trăi pentru cei care fac stopcardio-respirator în spital sunt ceva mai mari, de 30-40%.
Cele 5 semne banale care îți arată că ai probleme cu ficatul. Le ignori zilnic și habar nu aveai că e de la ficat.
Un nou algoritm a fost dezvoltat pentru identificarea riscului cardiac şi al fracturilor.
Poți ridica degetul inelar fără să ridici degetul mic? Iată de ce este atât de greu.
Expunerea la toxina bacteriană poate explica creșterea cancerului de colon la vârste mai fragede.
