Stigmatizarea persoanelor care trăiesc cu HIV continuă să fie o problemă în țara noastră, potrivit celei mai recente cercetări online, realizate pe platforma de sondare iVOX. Din datele colectate reiese faptul...
Rezultatele studiului realizat pe platforma de sondare iVOX arată că:
- Unul din doi români se teme să iasă la cină cu o persoană care trăiește cu HIV.
- Aproape 40% dintre români spun că le-ar fi teamă să își lase copilul să interacționeze cu o persoană care are HIV, la școală sau grădiniță.
- Doar unul din doi români (48%) știe ce înseamnă conceptul de „pacient nedetectabil” în cazul celor care trăiesc cu HIV, respectiv o persoană aflată sub tratament de lungă durată, care nu transmite virusul mai departe.
- Studiul este parte a inițiativei globale STOPS with U, implementată în România în parteneriat cu ARAS (Asociația Română Anti-SIDA), menită să pună în lumină stigmatizarea și prejudecățile cu care se confruntă în continuare persoanele care trăiesc cu HIV.
Stigmatizarea persoanelor care trăiesc cu HIV continuă să fie o problemă în țara noastră, potrivit celei mai recente cercetări online, realizate pe platforma de sondare iVOX. Din datele colectate reiese faptul că românii continuă să fie reticenți în ceea ce privește interacțiunea cu persoane seropozitive, în mare parte din cauza lipsei de informare privind modalitățile de transmitere a virusului, respectiv eficiența tratamentelor moderne.
Chiar dacă cei mai mulți dintre participanții la sondaj susțin, la nivel declarativ, că ar lega o relație de prietenie cu o persoană care trăiește cu HIV, doar jumătate dintre cei chestionați ar accepta să iasă la o cină sau la o întâlnire cu o persoană seropozitivă. Pe de altă parte, când vine vorba despre intimitate, trei sferturi dintre români (75,55%) ar refuza categoric să aibă o relație sexuală cu o persoană din această categorie, de teamă că ar putea fi la rândul lor infectați.
„Din experiența noastră de lucru cu persoanele care trăiesc cu HIV am aflat că, de cele mai multe ori, acestea sunt privite cu teamă sau neîncredere, atât acolo unde lucrează, cât și la școală sau la grădinițele unde își duc copiii. Comportamentul celor din jur le determină, în unele cazuri, să se autoizoleze sau să ascundă faptul că se află sub tratament, de teamă că ceilalți vor afla“, susține Mihai Lixandru, manager de proiect ARAS.
De ce sunt stigmatizate persoanele care trăiesc cu HIV?
Principala cauză a stigmatizării persoanelor care trăiesc cu HIV rămâne lipsa de informare. Mai bine de jumătate dintre repondenți (51,9%) nu sunt familiari cu conceptul de „pacient nedetectabil” în tratamentul HIV. Cu alte cuvinte, românii nu știu că tratamentul împotriva HIV, luat corect, aduce virusul la un nivel nedetectabil, ceea ce înseamnă că purtătorul nu îl va mai transmite altor persoane. Mai grav este că 35% dintre repondenți cred că acest termen se referă la o persoană care nu și-a făcut niciodată testul HIV.
„Discriminarea persoanelor care trăiesc cu HIV vine și din faptul că românii nu cunosc sau nu înțeleg conceptul N=N (Nedetectabil=Netransmisibil). Dat fiind că doar o treime dintre participanți au dat un răspuns corect, este esențial ca publicul să afle că tratamentele din ziua de astăzi fac ca virusul să ajungă nedetectabil, adică să aibă valori extrem de mici în sânge. Atunci când se atinge pragul nedetectabil, virusul nu se mai transmite, ceea ce înseamnă că, acum, o persoană seropozitivă poate duce o viață lungă și sănătoasă, adică o viață normală din toate punctele de vedere. Un prim pas pentru a ajunge la stadiul de `nedetectabil` este ca aceste persoane să își cunoască statutul serologic, adică să se testeze. În perioada 23-29.11.2020, ARAS organizează Săptămâna Internațională a Testării HIV, o săptămână în care orice român își poate comanda în mod gratuit un auto-test HIV accesând site-ul centrului de testare ARAS (www.checkpointaras.ro)”, spune Mihai Lixandru, manager de proiect ARAS.
În ceea ce privește transmiterea virusului HIV, 38% dintre repondenți sunt convinși că toți cei care intră în contact cu o persoană seropozitivă riscă să se infecteze, chiar dacă aceasta se află sub tratament.
Aceste percepții eronate ale românilor sunt în ușoară contradicție cu informațiile teroretice pe care aceștia le posedă, pentru că 7 din 10 români sunt de părere că infecția cu HIV se poate trata. Doar 1 din 10 români încă mai crede că acest tip de infecție nu are un tratament eficient în zilele noastre.
Studiul face parte din campania STOPS with U, derulată la nivel internațional, care are scopul de a opri valul de discriminare cu care se confruntă persoanele care trăiesc cu HIV. În cadrul acestui proiect, alături de ARAS și de alți parteneri din societatea civilă, a fost realizat și un experiment video care evidențiază modul în care românii se raportează la persoanele diagnosticate cu HIV. Detalii video aici.
Conform datelor de la INBI „Prof. Dr. Matei Balș”, în prezent, în România, sunt peste 16.000 de persoane care trăiesc cu HIV, iar în fiecare an peste 500 de cazuri sunt nou diagnosticate.
Studiul iVox a fost realizat în luna iulie 2020, pe un eșantion de peste 1.000 de persoane, 18+, din mediul urban.
Val Vâlcu a ridicat două probleme majore ale pacienților cu HIV. Ce i-a răspuns ministrul Alexandru Rafila.
Pacienții care trăiesc cu HIV sunt dispuși să se expună unor studii riscante, cu socpul de a se găsi un tratament pentru boală.
Franța a aprobat ca persoanele infectate cu HIV vor putea fi donatori pentru alte persoane care trăiesc cu acest virus.
Astrocitele, un anumit tip de celule ale creierului, pot ”adăposti” HIV și răspândi virusul în celulele imune.
Primul om care s-a vindecat de HIV suferă de cancer în fază terminală.
HIV folosește un alt truc ca să scape de atacurile sistemului imunitar, au descoperit cercetători de la Universitatea Yale.
