Patru proiecte aufost depuse de către Ministerul Sănătății pentru finațare din fonduri europene. Acestea vizează decontarea costurilor cu servicii medicale de testare RT-PCR pentru identificarea infecțiilor activ...
România va recupera, din fonduri europene, banii cheltuiți pentru decontarea testelor RT-PCR efectuate la nivel național în vederea identificării infecțiilor cu virusul SARS-CoV 2, în cadrul Programului național de supraveghere si control a bolilor transmisibile prioritare.
Ministerul Sănătății a depus spre finanțare patru proiecte europene în cadrul apelului privind consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19 lansat în luna mai 2020 de Ministerul Fondurilor Europene prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020.
Activitațile principale ale proiectelor vizează decontarea, din fonduri europene, a costurilor cu servicii medicale de testare RT-PCR pentru identificarea infecțiilor active cu virusul SARS-CoV 2 la nivel național realizate sau ce se vor realiza în cadrul Programului național de supraveghere si control a bolilor transmisibile prioritare în perioada februarie 2020- ianuarie 2021.
Proiectele depuse de Ministerul Sănătății, atât retrospective, dar si care privesc cheltuieli viitoare, au ca obiectiv și cresterea numarului de teste RT-PCR efectuate la persoanele eligibile, la nivel national, în vederea identificării infecțiilor active cu virusul SARS-CoV 2 si controlul evoluției sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).
Evaluarea proiectelor va începe după 30 septembrie 2020, estimându-se ca în luna martie să fie aprobată finanțarea.
Bugetele celor patru proiecte însumează aproximativ 949 milioane lei (aprox.200 milioane de euro).
“Am început lupta în această pandemie în condiții de austeritate și am fost nevoiți ca în câteva luni să recuperăm pentru a putea gestiona în condiții de siguranță prima etapă. Vom solicita ca banii pe care îi vom recupera în cadrul acestor proiecte retrospective de la UE să fie redirecționați pentru a fi utilizați tot în sectorul sanitar”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
