De ce apare refluxul gastroesofagian. Explicații simple pe care trebuie să le știi

Refluxul gastroesofagian (GERD = Gastroesophageal Reflux Disease) este una dintre cele mai frecvente afecțiuni digestive, afectând aproximativ 20% dintre adulții din lume, potrivit datelor publicate în Journal of Gastroenterology and Hepatology (2022). Mulți îl descriu simplu ca "arsuri la stomac", dar în realitate, refluxul este o tulburare complexă ce implică mai multe mecanisme anatomice și fiziologice.

Ce este refluxul gastroesofagian?

În mod normal, între esofag și stomac există un inel muscular numit sfincter esofagian inferior.

Acesta acționează ca o valvă: se deschide pentru a permite alimentelor să treacă în stomac și se închide imediat după. Când acest sfincter nu funcționează corect sau presiunea din stomac este prea mare, acidul gastric urcă în esofag, cauzând inflamație, disconfort și arsuri retrosternale.

Principalele cauze identificate în studii

Slăbirea sfincterului esofagian inferior

Studiile arată că la majoritatea pacienților cu reflux, sfincterul esofagian inferior nu se închide complet. Aceasta poate fi o problemă funcțională sau structurală. Conform American Journal of Physiology (2019), relaxările tranzitorii ale sfincterului reprezintă cauza principală a refluxului non-erosiv.

Hernia hiatală

Este o afecțiune în care o parte din stomac alunecă în cavitatea toracică prin diafragmă. Această modificare anatomică slăbește mecanismul anti-reflux. Un studiu publicat în Gut (2020) arată că peste 70% dintre pacienții cu reflux cronic prezintă și o formă de hernie hiatală.

Presiunea crescută în abdomen

Obezitatea, sarcina, mesele foarte mari sau hainele strâmte pot crește presiunea intraabdominală. Aceasta împinge acidul gastric spre esofag. Meta-analizele (JAMA Internal Medicine, 2021) confirmă o legătură directă între indicele de masă corporală (IMC) și severitatea simptomelor de reflux.

Întârzierea golirii gastrice

Când stomacul se golește lent, acidul rămâne mai mult timp în contact cu conținutul alimentar, crescând riscul de reflux. Acest fenomen apare frecvent la persoanele cu diabet zaharat (gastropareză) sau care folosesc anumite medicamente, cum ar fi opioidele sau anticolinergicele.

Factori alimentari și stil de viață

Cafeaua, alcoolul, ciocolata, mâncărurile grase, alimentele picante și fumatul pot relaxa sfincterul esofagian. De asemenea, mesele târzii și poziția culcată imediat după masă favorizează refluxul.

Un studiu publicat în Neurogastroenterology & Motility (2022) arată că renunțarea la mesele seara târziu și reducerea grăsimilor alimentare pot diminua simptomele cu până la 40%.

Refluxul gastroesofagian: simptome frecvente

Cel mai des, pacienții descriu senzația de arsură în piept (arsuri la stomac), regurgitarea acidă, gustul amar în gură sau durerea retrosternală.

În cazurile mai severe, refluxul poate cauza tuse cronică, voce răgușită, durere în gât sau chiar leziuni ale mucoasei esofagiene (esofagită de reflux).

Ce se întâmplă dacă este ignorat refluxul gastroesofagian

Lăsat netratat, refluxul cronic poate duce la complicații precum esofagita erozivă, stricturi esofagiene sau esofagul Barrett, o leziune precanceroasă descrisă în The Lancet Gastroenterology & Hepatology (2020).