Deoarece sunt microorganisme spiralate asemănătoare Campylobacterului, ele au fost numite Campylobacter pyloridis de către Barry Marshall și Robin Warren în 1983. Goodwin și colab. l-a numit „Helicobacter pylori” în 1989, deoarece are o structură elicoidală și se găsește mai ales în regiunea pilorică a stomacului. H. pylori este un microorganism Gram negativ de 0,5–1 µm lățime, 2–4 µm lungime, elicoidal scurt, în formă de S și infectează mai mult de jumătate din populația lumii.
Această bacterie are capacitatea de a supraviețui în medii extrem de acide, cum ar fi interiorul stomacului uman, datorită producerii unei enzime numite urează, care neutralizează aciditatea gastrică în apropierea bacteriei. Este mobilă datorită flagelilor, ceea ce îi permite să se deplaseze prin mucusul protector al mucoasei stomacului.
Transmiterea Helicobacter Pylori
Deși nu se cunoaște cu exactitate modul de transmitere a H. pylori, se crede că acesta poate fi transmis direct de la o persoană la alta sau indirect din mediu la oameni. Transmiterea de la persoană la persoană este considerată a fi principalul mod de transmitere, în special în țările dezvoltate. Transmiterea prin alimente și apă este mai probabilă în țările în curs de dezvoltare, iar H. pylori se răspândește mai rapid în zonele cu condiții de igienă precare.
Într-un studiu de evaluare a prevalenței infecției cu H. pylori în comunitatea rurală, s-a arătat că persoanele care sunt consumatori de legume crude au mai multe șanse de a fi infectate. În plus, înotul în pâraie și râuri și utilizarea pârâurilor ca apă potabilă poate crește infecția din cauza contaminării cu apa de irigare sau apa nepurificată. Deși unele studii au sugerat că transmiterea H. pylori este de la contaminarea mediului la produsele alimentare, nu există dovezi suficiente pentru a confirma această informație. Este acceptat faptul că, modalitățile de transmitere interpersonală sunt mai frecvente decât expunerile la mediu. Cu toate acestea, o atenție deosebită trebuie acordată surselor de contaminare care pot duce la contaminarea prin alimente.
Se crede că transmiterea de la persoană la persoană are loc pe căile oral-oral, fecal-oral, gastric-oral sau sexual. Literatura de specialitate indică faptul că H. pylori este prezent în placa dentară și saliva indivizilor infectați, ceea ce arată că infecția cu H. pylori se răspândește cu o rată mult mai mare decât era de așteptat și, mai ales, transmiterea între membrii familiei este foarte frecventă.
Persoane predispuse la infecția cu Heliobacter Pylori
Există mai mulți factori care pot crește riscul unei persoane de a fi infectată cu Helicobacter pylori. Printre acești factori se numără:
- Expunerea în copilărie: Infecția cu H. pylori este mai probabil să apară în copilărie. Dacă un membru al familiei sau un contact apropiat este infectat, copiii au un risc crescut de a fi infectați.
- Mediul socio-economic: Infecția cu H. pylori este mai frecventă în țările în curs de dezvoltare sau în comunitățile cu condiții socio-economice precare. Igiena precară și lipsa accesului la apă potabilă pot crește riscul de transmitere a bacteriei.
- Consumul de alimente și apă contaminate: Consumul de alimente sau apă contaminate cu bacterii H. pylori poate crește riscul de infectare.
- Prevalența locală a infecției: Dacă infecția cu H. pylori este endemică într-o anumită comunitate sau regiune, persoanele care locuiesc acolo au un risc mai mare de a fi infectate.
- Factori genetici: Există unele dovezi că predispoziția genetică poate juca un rol în susceptibilitatea la infecția cu H. pylori și în severitatea bolii ulterioare asociate cu aceasta.
- Factori de mediu și stil de viață: Fumatul, consumul excesiv de alcool și nivelurile ridicate de stres pot fi asociate cu un risc crescut de a fi infectat cu H. pylori sau de a dezvolta complicații asociate cu infecția.
- Starea de sănătate a sistemului imunitar: Persoanele cu sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele cu infecție cu HIV sau cele care primesc terapie imunosupresivă, pot avea un risc crescut de a dezvolta infecții bacteriene, inclusiv cu H. pylori.
În timp ce acești factori pot crește riscul de infectare cu Helicobacter pylori, este important să înțelegem că nu toți cei expuși la bacterie vor dezvolta complicații asociate cu infecția. Multe persoane infectate cu H. pylori nu prezintă simptome și nu necesită tratament. Totuși, pentru cei care dezvoltă ulcere sau alte complicații, diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru prevenirea problemelor ulterioare de sănătate.
Simptome ale infecției cu Helicobacter Pylori
Infecția cu Helicobacter pylori poate fi asimptomatică pentru mulți oameni și poate fi descoperită doar în urma unui test de diagnostic sau a unei complicații ulterioare, cum ar fi ulcerul peptic sau cancerul gastric. Cu toate acestea, în unele cazuri, infecția poate produce anumite semne și simptome, care pot include:
- Durere abdominală: Este unul dintre cele mai comune simptome și poate fi localizată în partea superioară a abdomenului.
- Arsuri la stomac și reflux gastroesofagian: H. pylori poate crește producția de acid gastric, ceea ce poate duce la senzația de arsură în piept și la refluxul acidului gastric în esofag.
- Senzație de plenitudine sau senzație de stomac plin: Mulți pacienți se plâng de senzația de plenitudine în stomac chiar după o masă mică.
- Greutate în stomac: Unele persoane pot simți o senzație de greutate sau disconfort în stomac, în special după consumul de alimente.
- Greață și vărsături: Aceste simptome pot apărea în cazul unor infecții severe cu H. pylori sau în cazul dezvoltării ulceroase.
- Pierdere în greutate neintenționată: Infecția severă cu H. pylori, în special atunci când este asociată cu ulcere sau alte complicații, poate determina o pierdere în greutate neintenționată.
Este important să rețineți că aceste simptome nu sunt specifice infecției cu H. pylori și pot fi asociate și cu alte afecțiuni gastrointestinale, cum ar fi gastrita, refluxul gastroesofagian sau ulcerul peptic. De asemenea, mulți oameni infectați cu H. pylori pot fi asimptomatici și pot rămâne nedescoperiți decât în urma unui test de diagnostic.
Ce boli poate declanșa infecția cu Helicobacter Pylori
Infecția cu Helicobacter pylori poate contribui la dezvoltarea sau exacerbarea mai multor afecțiuni gastrointestinale.
Infecția cu H. pylori este una dintre principalele cauze ale ulcerului peptic, care poate afecta stomacul (ulcer gastric) sau duodenul (ulcer duodenal). Bacteriile H. pylori invadează și erodează stratul protector al mucoasei gastrice, ceea ce permite acidului gastric să erodeze țesutul subiacent, provocând ulcere. Ulcerele peptice pot provoca dureri abdominale, arsuri la stomac, senzație de plenitudine și sângerări gastrointestinale în cazuri severe.
De asemenea, infecția cu H. pylori poate declanșa inflamația mucoasei stomacului, cunoscută sub numele de gastrită. Simptomele gastritei pot include dureri abdominale, arsuri la stomac, greață și senzație de plenitudine.
Infecția cronică cu H. pylori este un factor de risc major pentru dezvoltarea cancerului gastric. Bacteriile pot provoca inflamație și leziuni ale mucoasei gastrice, iar infecția de lungă durată poate duce la modificări genetice în celulele gastrice, favorizând dezvoltarea cancerului.
Helicobacter pylori este asociat cu dezvoltarea limfomului gastric MALT (limfom asociat mucoasei limfoide). Infecția persistentă poate stimula creșterea anormală a limfocitelor (un tip de celule ale sistemului imunitar) în mucoasa gastrică, contribuind la formarea acestui tip de limfom.
Nu în ultimul rând, infecția cu H. pylori poate crește aciditatea gastrică, ceea ce poate agrava simptomele refluxului gastroesofagian.
Refluxul gastroesofagian poate provoca arsuri la stomac, regurgitare acidă în esofag și alte simptome digestive neplăcute.
Diagnosticul infecției cu Helicobacter Pylori
Diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori se bazează adesea pe rezultatele combinate ale mai multor teste, deoarece niciunul dintre acestea nu este perfect. În plus, este important să se țină cont de istoricul medical al pacientului și de prezența sau absența simptomelor specifice pentru a ajunge la un diagnostic corect și pentru a planifica tratamentul adecvat
Fiecare dintre testele de diagnostic utilizate pentru a detecta prezența H. pylori are avantaje, dezavantaje și limitări, iar necesitatea endoscopiei este luată în considerare la clasificarea metodelor. Evaluările histologice care utilizează probe de biopsie gastrică includ testarea rapidă a ureazei, cultura și reacția în lanț a polimerazei (PCR). Acolo unde metodele invazive sunt consumatoare de timp și nu sunt eficiente din punct de vedere al costurilor, se folosesc metode de diagnostic neinvazive. Testele non-invazive includ evaluarea serologică, analizele antigenului din scaun și testele respiratorii cu uree utilizate în mod obișnuit.
Testele pentru depistarea infecției cu Helicobacter Pylori
Diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori implică de obicei o combinație de teste clinice și de laborator.
Teste de respirație
Aceste teste implică administrarea unei substanțe care conține carbon radioactiv sau non-radioactiv (cum ar fi ureea marcată cu carbon-13 sau carbon-14) și colectarea de probe de respirație ulterior. Dacă H. pylori este prezent în stomac, va metaboliza ureea și va elibera dioxid de carbon marcă, care poate fi detectat în probele de respirație.
Teste serologice
Aceste teste măsoară prezența anticorpilor specifici împotriva H. pylori în sânge. Cu toate acestea, trebuie să fie utilizate cu precauție, deoarece pot rămâne pozitive mult timp după ce infecția a fost tratată cu succes.
Analize de sânge
Testele de laborator pot fi utilizate pentru a căuta alte markeri ai inflamației, cum ar fi nivelurile de leucocite sau markeri inflamatori specifici, cum ar fi proteina C reactivă (PCR).
Teste de scaun
Testele de antigen H. pylori detectează prezența unor componente specifice ale bacteriei în scaun, cum ar fi antigenul de urează.
Biopsie gastrică
O biopsie a mucoasei stomacului poate fi prelevată în timpul unei endoscopii superioare și ulterior examinată la microscop pentru a detecta prezența bacteriei H. pylori și pentru a evalua gradul de inflamație și leziuni tisulare asociate.
Teste de histologie
Probele de țesut gastric obținute prin biopsie pot fi examinate sub microscop pentru a detecta prezența H. pylori și pentru a evalua orice leziuni tisulare.
Teste de cultură bacteriană
Aceste teste implică încercarea de a cultiva bacteriile H. pylori din probele de țesut sau de mucus gastric. Cu toate acestea, cultura bacteriană este sensibilă și necesită condiții specifice de creștere, ceea ce face ca acest test să fie mai puțin utilizat în practica clinică.
Tratamentul infecției cu Helicobacter Pylori
Tratamentul infecției cu Helicobacter pylori implică de obicei o combinație de antibiotice și medicamente care reduc aciditatea gastrică. Schema de tratament poate varia în funcție de severitatea infecției, de prezența sau absența altor afecțiuni medicale și de factori individuali ai pacientului. În general, tratamentul poate include următoarele componente:
Antibiotice
Antibioticele sunt utilizate pentru a distruge bacteriile H. pylori. Cele mai comune antibiotice prescrise în acest scop includ amoxicilina, claritromicina și metronidazol.
Tratamentul poate implica administrarea a două sau trei dintre aceste antibiotice în combinație, de obicei timp de o săptămână sau mai mult.
Inhibitori de pompă de protoni (IPP)
Aceste medicamente sunt utilizate pentru a reduce producția de acid gastric și pentru a ajuta la vindecarea ulcerului peptic și la ameliorarea simptomelor. Exemple de IPP includ omeprazol, lansoprazol, pantoprazol și esomeprazol.
Antagoniști ai receptorilor de histamină H2
Aceste medicamente pot fi utilizate alternativ sau în combinație cu IPP pentru a reduce aciditatea gastrică și pentru a ajuta la vindecarea ulcerului. Exemple de antagoniști ai receptorilor H2 includ ranitidina și famotidina.
Terapie de substituție a antibioticelor
Dacă unii pacienți sunt alergici la antibioticele standard sau dacă există rezistență la acestea, medicul poate recomanda alte antibiotice sau poate ajusta schema de tratament în consecință.
Este important să urmați cu strictețe recomandările medicului și să finalizați întregul curs de tratament, chiar dacă simptomele s-au ameliorat. Acest lucru este esențial pentru eradicarea completă a infecției și pentru a reduce riscul recurenței ulterioare a bacteriei. După terminarea tratamentului, este posibil să se efectueze teste de urmărire pentru a confirma eradicarea infecției.
Rolul alimentației și a stilului de viață în infecție
Alimentația și stilul de viață pot juca un rol important în gestionarea infecției cu Helicobacter pylori și în reducerea riscului de complicații asociate.
Adoptarea unei diete echilibrate și sănătoase poate ajuta la menținerea unei mucoase gastrice sănătoase și la reducerea iritațiilor. Este recomandat să consumați alimente bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale și leguminoasele, care pot ajuta la menținerea sănătății digestive și la prevenirea constipației.
Limitați consumul de alimente grase, prăjite, picante și acide, care pot irita mucoasa gastrică și pot agrava simptomele asociate cu infecția cu H. pylori.
Fumatul și consumul excesiv de alcool pot agrava simptomele infecției cu H. pylori și pot crește riscul de complicații, cum ar fi ulcerul peptic și cancerul gastric. Prin urmare, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot fi benefice pentru sănătatea gastrică.
Reducerea stresului poate fi, de asemenea, utilă, deoarece stresul poate agrava simptomele gastrointestinale și poate influența sistemul imunitar.
Supraponderalitatea și obezitatea pot crește riscul de complicații gastrointestinale și pot agrava simptomele infecției cu H. pylori. Adoptarea unui stil de viață activ și menținerea unei greutăți sănătoase poate contribui la reducerea acestui risc.
Menținerea unei igiene personale adecvate și evitarea expunerii la alimente și apă contaminate pot ajuta la prevenirea transmiterii infecției cu H. pylori.
Prevenție
Prevenirea infecției cu Helicobacter pylori poate fi dificilă, deoarece modul exact de transmitere a bacteriei nu este complet înțeles. Cu toate acestea, există câțiva pași pe care îi puteți urma pentru a reduce riscul de infectare.
Spălați-vă pe mâini în mod regulat, în special înainte de mese și după folosirea toaletei, pentru a reduce riscul de contaminare cu bacterii.
Evitați consumul de apă nepotabilă sau de la surse necunoscute și asigurați-vă că apa pe care o beți este tratată sau filtrată corespunzător pentru a reduce riscul de infecție.
Consumați alimente proaspete și gătite corespunzător și evitați consumul de alimente contaminate sau nedigerate care ar putea conține bacterii.
Deși modul exact de transmitere a H. pylori nu este complet înțeles, evitarea contactului strâns cu persoanele infectate poate ajuta la reducerea riscului de infecție.
Înțelegerea factorilor de risc și a modului în care se transmite infecția poate ajuta la luarea măsurilor preventive adecvate pentru a reduce șansele de infectare.
Este important să rețineți că prevenirea infecției cu H. pylori poate fi dificilă, deoarece bacteriile pot supraviețui și se pot multiplica în mediul acid al stomacului. Dacă aveți preocupări cu privire la infecția cu H. pylori sau la riscul de a fi infectat, discutați cu medicul dumneavoastră pentru sfaturi și informații suplimentare. Este posibil să vă recomande teste de screening sau alte măsuri preventive, în funcție de circumstanțele individuale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
