EXCLUSIV Virusul tropical care te lasă schilodit a ajuns în Europa. Medicii, în alertă din cauza chikungunya

Bolile tropicale transmise de țânțari riscă să devină o realitate cotidiană în zonele temperate. Schimbările climatice extind aria de supraviețuire a insectelor vector, iar oamenii de știință cer pregătirea urgentă a sistemelor de sănătate.

Chikungunya, o boală tropicală debilitantă identificată de obicei în regiunile calde ale planetei, își extinde rapid aria de răspândire. Un studiu recent, realizat de cercetătorii de la Universitatea de Medicină Chineză din Zhejiang, avertizează că încălzirea globală creează condiții ideale pentru propagarea acestui virus în metropolele din Europa Centrală, estul Asiei și nord-estul Americii de Nord.

Deși virusul provoacă rareori decesul, efectele sale sunt de lungă durată. Numele "Chikungunya" provine din limba Kimakonde și se traduce prin "a deveni contorsionat", o referire directă la durerile articulare severe și deformările temporare pe care le suferă pacienții.

În ciuda celor peste 33.000 de cazuri înregistrate la nivel global doar în primele luni ale acestui an, Organizația Mondială a Sănătății clasifică încă această afecțiune drept una dintre cele mai neglijate boli tropicale din lume.

Rolul cheie al țânțarului tigru asiatic

Extinderea geografică a virusului este strâns legată de comportamentul a două specii de țânțari: Aedes aegypti (țânțarul febrei galbene) și Aedes albopictus (țânțarul tigru asiatic). Modelele climatice arată că temperaturile în creștere modifică radical habitatele în care aceste insecte pot supraviețui și se pot înmulți.

Dr. Yang Wu, coautor al studiului, explică faptul că țânțarul tigru asiatic poartă cea mai mare responsabilitate pentru această evoluție, el fiind la baza a peste 70% din distribuția prognozată a virusului, potrivit Frontiers in Medicine.

Această specie demonstrează o toleranță mult mai mare la temperaturi scăzute în comparație cu țânțarul febrei galbene. În consecință, iernile mai blânde și verile mai calde din zonele temperate le permit acestor insecte să colonizeze regiuni care în trecut erau mult prea reci pentru supraviețuirea lor.

Harta noilor zone de risc până în anul 2100

În prezent, virusul Chikungunya afectează 139 de țări și teritorii, ceea ce reprezintă aproximativ 21,3% din suprafața terestră a globului. Totuși, simulările computerizate destinate finalului de secol arată o migrare masivă a riscului către nord.

Printre viitoarele puncte fierbinți ale bolii se numără zone extinse din Europa Centrală, nord-estul Statelor Unite și al Canadei, precum și estul Asiei. Chiar și în regiuni precum Marea Britanie, unde specia nu este încă stabilizată, datele oficiale arată deja o creștere de 1,5 ori a cazurilor importate de către turiștii care revin din destinații afectate precum India, Pakistan sau Brazilia.

Autoritățile medicale britanice confirmă că riscul de transmitere locală va crește pe măsură ce schimbările climatice vor face teritoriul insular mult mai primitor pentru speciile invazive.

Strategia de apărare a sistemelor medicale

Cercetătorii insistă că aceste date nu trebuie să declanșeze panică în rândul populației, ci să determine o acțiune rapidă și coordonată din partea autorităților. Dr. Ye Xu recomandă implementarea unor măsuri preventive clare înainte ca primele focare locale să devină realitate.

Planul de urgență propus de specialiști include patru piloni esențiali:

• Monitorizarea strictă și maparea populațiilor de țânțari din genul Aedes.
• Instruirea medicilor de familie pentru recunoașterea rapidă a simptomelor Chikungunya.
• Intensificarea programelor de control al insectelor în zonele urbane aglomerate.
• Dezvoltarea unor protocoale de reacție rapidă pentru gestionarea eficientă a eventualelor epidemii.

Diagnostic dificil și opțiuni limitate de tratament

Identificarea virusului reprezintă o provocare majoră pentru personalul medical din zonele temperate, deoarece simptomele inițiale (febră mare, dureri musculare, dureri de cap, greață și erupții cutanate) sunt aproape identice cu cele ale febrei Dengue sau ale virusului Zika. Această similitudine duce adesea la erori de diagnostic și la subraportarea numărului real de infecții.

În acest moment, medicina nu oferă un tratament antiviral specific pentru Chikungunya. Spitalele și pacienții se bazează exclusiv pe medicamente analgezice și antipiretice standard, cum este paracetamolul, pentru a atenua febra și durerile articulare chinuitoare.

Deși există două vaccinuri care au primit aprobări de reglementare în anumite state, ele nu sunt încă disponibile pe scară largă. Organizația Mondială a Sănătății analizează în prezent datele clinice pentru a formula recomandări globale de utilizare a acestor seruri în viitorul apropiat.

Chikungunya, ce este

Virusul Chikungunya poate provoca complicații severe la pacienții cu boli cronice, inclusiv sepsis sau afectare multiorganică, avertizează dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului Matei Balș. Transmiterea virusului nu are loc direct de la om la om, ci doar prin intermediul țânțarilor, iar în România riscul răspândirii este foarte mic.

"Acest virus, numit Chikungunya, este cumva asemănător cu virusul Zika, la fel cum suntem noi asemănători cu febra dengue.

Trebuie să știm că sunt cazuri de import. În mod cert, oamenii ajung în Africa, în Asia sau în America de Sud și se pot infecta acolo. Riscul ca astfel de boli să apară în țară există, dar este controlabil.

Este o infecție virală care trebuie diagnosticată de fiecare dată când o persoană vine dintr-o zonă cu risc. Este important să existe spitale performante, cum este Institutul Matei Balș, pentru a putea pune un diagnostic corect și rapid.

Diagnosticul se bazează pe o evaluare atentă și luarea în calcul a istoricului epidemiologic. Trei aspecte mi se par importante:

Înainte de a călători în astfel de zone, cu o lună sau două în avans, este recomandat un consult la un cabinet de vaccinare internațională pentru a evalua măsurile de prevenție necesare.

Infecția virală poate fi ușoară sau chiar asimptomatică, dar persoanele cu sistem imunitar slăbit, fie din cauza vârstei, fie a unor boli cronice, pot dezvolta forme severe care le pun viața în pericol.

Simptomele pot fi similare cu cele ale gripei sau ale altor infecții virale sezoniere, de aceea contextul epidemiologic este esențial pentru diagnostic.

O veste liniștitoare este că virusul Chikungunya nu se transmite de la om la om direct. Transmiterea ar putea avea loc doar prin intermediul țânțarilor. Totuși, schimbările climatice ar putea crește riscul apariției unor boli exotice în viitor", a explicat dr. Adrian Marinescu, în exclusivitate pentru DC Medical.