Ce este fistula arteriovenoasă, boala cu simptome tăcute și ciudate. Atenție dacă-ți țiuie urechile și grijă mare dacă ai avut otită vreodată.
"Fistula arteriovenoasă este o patologie foarte păcătoasă pe care o avem. Din păcate, dacă la anevrismul cerebral există opțiunea neurochirurgicală, la fistulele cerebrale lucrurile stau invers, pentru că nu există soluție neurochirurgicală. O fistulă durală arteriovenoasă este o comunicare aberantă între arteră și venă, la suprafața membranei care învelește creierul și este o afecțiune dobândită. Nu ne naștem cu o fistulă arteriovenoasă, ci o dobândim", a declarat dr. Cristian Mihalea, medic primar, supraspecialist în neuroradiologie intervențională la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC Medical.
"Prima și prima cauză este otita urechii medii netratată care provocă inflamații în jur. Provocând inflamații în jur, extinderea inflamației duce la trombozarea sinusurilor.
Noi, în spatele urechii avem un sistem venos de reîntoarcere al sângelui de la creier la corp și sunt niște vene de calibrul unui deget, adică vene de 7 - 8 - 9 - 10 mm. Acele vene, în contextul unei otite netratate, repetată, se inflamează și se produce trombozarea sinusului.
Odată ce se trombozează un sinus, sângele și reîntoarcerea venoasă își va căuta alte rute. Și noi ne naștem cu niște vase, nefuncționale, în dura mater, în membrană. Ele, deschizându-se, se produce o comunicare aberantă și se numește fistulă arteriovenoasă durală", a mai spus medicul.
"Inversează fluxul sanguin. La un moment dat, sângele care ajunge arterial în această comunicare se reîntoarce în venă și se crează o presiune extraordinar de mare în sistemul venos circulator al creierului și asta dă riscul de ruptură sau sângerare difuză.
O fistula arteriovenoasă poate fi periculoasă pentru că dă această sângerare și al doilea motiv pentru care pacientul ajunge la medic sunt acufenele, acele celebre țiuituri în urechi.
Sunt pacienți care vin și spun că în urechea stângă, de 3 luni, îmi aud pulsul.
Sunt două motive pentru care-ți auzi pulsul dintr-o dată:
- devii hipertensiv brusc și asta e prima cauză
- 10% dintre pacienți au fistulă durală.
Medicii ORL, medicii de familie care au trecut prin unul sau două cazuri, nu mai ezită să trimită al treilea pacient la imagistică. Și imagistica pune în evidență o astfel de fistulă.
Fistula se dezvoltă târziu, la două săptămâni, trei, o lună, două, pentru că e un proces lent de trombozare al sinusurilor venoase", a atenționat medicul.
"Tablourile de ruptură de fistulă durală sunt uneori cataclismice și am văzut cazuri în care chiar dacă ai făcut tratament foarte bine, te-ai dus până la fistulă și ai înfundat-o, sângerarea lasă niște sechele pe care nu putem să le ștergem, pentru că e o sângerare din cauza căreia creierul suferă.
Există semne de alarmă. Sunt fistule durale cu acționare lentă, în sensul că nici măcar nu are pacientul vreun țiuit , dar sunt pacienți care au o degradare cognitivă progresivă.
Sunt fistule durale de bază care, de fapt, încetinesc foarte mult întoarcerea venoasă a creierului și tot metabolismul neuronal nu este adecvat. Sângele ajunge la creier dar nu e întoarcere venoasă.
Avem pacienți cu degradare cognitivă sau își degradează mersul motor, nu mai reușesc să mai ridice un pahar, să mai meargă, dar nu e ca la un AVC, atunci când mâna cade. Pacientul nu mai este în stare să lucreze 7 ore pe zi, e obosit tot timpul, își pierde capacitatea de concentrare.
Sunt semne foarte discrete la început și depistarea fistulelor e foarte greoaie dacă nu faci imagistică", a conchis Dr. Cristian Mihalea, medic primar, supraspecialist în neuroradiologie intervențională la Spitalul Clinic SANADOR.
Mai multe despre acest subiect și despre tratament, vezi în VIDEO:
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
