Prof dr Francis Delmonico, invitatul de luni 8 iulie 2019, de la emisiunea Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, a explicat că primul pas pentru creșterea numărului de donatori și, impli...
Prof dr Francis L Delmonico este unul dintre cei mai cunoscuți experți în transplant la nivel mondial. Este chirurg, profesor clinic, director emerit și expert în domeniul transplantului, și servește în numeroase comitete internaționale. Invitatul ediției de luni, 8 iulie 2019, a emisiunii Academia de Sănătate, este, printre altele, directorul medical al Băncii de Organe din New England (NEOB) și profesor de chirurgie la Facultatea de Medicină a Universității Harvard din Boston, Massachusetts, unde este directorul emerit al Transplantului Renal. Profesor deține și titlul onorific de doctor în medicină de la Institutul Karolinska.
Detalii din impresionantul său CV găsiți AICI.
În ultimii ani, sistemul românesc de transplant se confruntă cu numeroase probleme. Dacă până în 2013-2015 era pe un trend ascendent, de atunci încoace numărul donatorilor și, implicit, al vieților salvate prin transplant, a scăziut dramatic, a explicat realizatorul Academiei de Sănătate, academicianul profesor doctor Irinel Popescu.
„Consecințele sunt destul de ușor de dedus, o creștere a mortalității de pe listele de așteptare, iar oamenii care au nevoie de organe ajung la transplant într-o condiție mai proastă din această cauză", a spus expertul român.
Cifrele au ajuns, acum, la aproximativ jumătate față cele din anii 2013 sau 2014, anii cei mai buni pentru transplanturi din România. Cum ne-am putea reveni? Cum am putea să ajungem în primul rând la cifrele mai vechi și apoi să le creștem? În România se așteaptă să existe cam 400 de donatori pe an. În 2013 și 2014 au fost cam 150 de donatori, iar acum avem cam 60 de donatori
„Românii sunt dezavantajați în oportunitatea de a avea un transplant, pentru că există un număr inadecvat de donatori decedați disponibili pentru a furniza organe. Iar problema este susținută și de date", a punctat Prof dr Francis Delmonico.
În opinia sa, problema e una de sistem. Expertul internațional spune că secțiile de terapie intensivă din spitalele selecționate, unde sunt pacienți diagnosticați în moarte cerebrală, ar trebuie să aibă fiecare coordonatori, care să fie supravegheați de Guvern dacă își fac sau nu treaba.
„Există un număr insuficient de donatori. (...) Este o problemă a sistemului de a îmbunătăți, din nou prin reamintire, ceea ce a fost realizat anterior. În timpul mandatului ministrului sănătății (Vasile, n.r.) Cepoi el s-a asigurat că există un coordonator în spitale selectate, în care știam că există pacienți aflați în moarte cerebrală cu leziuni devastatoare la nivelul creierului, care știam că îndeplinesc criteriile pentru moarte prin lipsa activității cerebrale. Iar numirea și susținerea financiară a acestor coordonatori în spitalele selectate a făcut diferența în a fi conștient de potențialul de donatori. Așadar, cum spuneam, este o problemă de sistem. Știu acest lucru din experiența internațională, și cu siguranță și aici în New England, știm că spitalele care au secții de terapie intensivă au un procent mare de pacienți care sunt diagnosticați a fi în moarte cerebrală, deci de a fi decedați conform criteriilor neurologice", a arătat Prof dr Francis Delmonico
În acest spitale, pacienții posibili donatori, trebuie identificați, iar familiilor lor prezentată posibilitatea de a salva viața altor pacienți acceptând donarea. Dar, spune expertul internațional, activitatea acestor secții trebuie atent monitorizată de către autorități.
„În acele spitale, pacienții sunt identificați, și de acolo există o tranziție către îngrijirile specifice unui bolnav aflat în moarte cerebrală, de la moarte, către donare, către prelevarea organelor, către transplantare. Iar asta necesită un coordonator și cooperarea doctorilor care lucrează în secțiile de terapie intensivă. Asta nu mai este o problemă de transplant. Este un lucru de competența și în responsabilitatea medicilor specialiști de terapie intensivă din aceste secții. Și guvernul are și el o responsabilitate. De a monitoriza practica secțiilor de terapie intensivă din spitale selecționate de a ști potențialul de donatori și apoi de a ști ce se realizează cu acel potențial de donatori. Câte persoane sunt diagnosticate ca fiind în moarte cerebrală, la câte din acestea se cere consimțământul familiei, care este rata de consimțământ. Medicii din terapie intensivă sunt într-un fel „portarii"". Ei fac acea introducere. În experiența noastră din vizitarea anterioară a României am discutat și cu Președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, Dorel Săndesc, iar cooperarea lui a fost esențială în responsabilizarea medicilor de terapie intensivă în în îngrijirea celor aflați în moarte cerebrală. Asta ar prezenta o oportunitate pentru sugerarea donării organelor către familii, la momentul morții unei persoane dragi", a detaliat, pas cu pas, Prof dr Francis Delmonico.
El a spus și cu autoritățile trebuie să-și asume un rol activ și implicatm altfel, nu se va ajunge la creșterea numărului de donatori.
„Guvernul trebuie să fie implicat, trebuie să accepte responsabilitatea, și nu să abdice de la această responsabilitate, ceea ce i-ar sili pe pacienți să caute să obțină organele de care au nevoie într-o altă țară, cum ar fi o țară balcanică sau orice altă țară din lume. Așadar sistemul trebuie să stabilească un coordonator și un medic de terapie intensivă implicat", a punctat Prof dr Francis Delmonico.
Cum se poate rezolva problema ratei slabe de consimțământ din partea aparținătorilor, aflați în video:
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Această terapie vindecă cele mai letale forme de cancer. În plus, este un soi de chirurgie, dar fără incizie.
Medicul Vlad Ciurea a rupt tăcerea despre cauzele care duc la apariția bolii Alzheimer.
Ciocolata este una dintre cele mai îndrăgite delicii, însă consumul său poate avea efecte neașteptate.
Mâncatul seara poate avea consecințe negative grave. Nu doar că duce la acumularea de kilograme nedorite, dar poate duce și la cancer.
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Prof. Univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru vine la Academia de Sănătate.
