Activitatea fizică, necesară. Ce și câte boli pot fi prevenite dacă faci puțină mișcare
Activitatea fizică este esențială pentru menținerea sănătății. Zeci de boli ar putea fi prevenite prin mișcare.
Activitatea fizică definește orice formă de mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici, cu consum de energie. Activitatea fizică este o sursă demonstrată științific de beneficii pentru sănătate. Prin activitate fizică se înțelege orice tip de mișcare, de la exerciții fizice și sport până la activități recreative – cum sunt plimbarea, mersul pe bicicletă, dansul – sau activitățile obișnuite din gospodărie – grădinărit, curățirea locuinței.
Codași la activitatea fizică
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), la nivel global, unul din patru adulți și mai mult de 80% din adolescenți au un nivel insuficient de activitate fizică. Anual, aproape 5 milioane de decese ar putea fi evitate dacă populația lumii ar fi mai activă din punct de vedere fizic.
”Persoanele insuficient de active fizic au un risc de deces cu 20 până la 30% mai mare comparativ cu persoanele care au un nivel corespunzător de activiate fizică. Conform Institutului Național de Sănătate Publică, cel puțin 25 de boli ale corpului și sistemului nervos pot fi prevenite, ameliorate sau tratate prin activitatea fizică”, arată DSP Hunedoara.
Activitatea fizică, esențială pentru o viață sănătoasă
Adulții, vârstnicii cu boli cronice ar trebui să adopte un program regulat de activitate fizică, adecvat stării de sănătate. Un stil de viață activ are beneficii demonstrate științific asupra sănătății și stării de bine.
”Studiile europene indică faptul că românii se implică mult mai puțin în activități fizice față de media europenilor. În timp ce mai puțin de jumătate din europeni nu fac nici o activitate fizică, în România, procentul populației sedentare este de 63%. De asemenea, interesul pentru exerciții fizice și sport a scăzut cu 3 procente într-un interval de patru ani”, mai arată DSP Hunedoara.
Impactul pandemiei de COVID asupra activității fizice
În cursul pandemiei COVID-19, nivelul de activitate fizică a scăzut considerabil în rândul tuturor categoriilor de populație. Mai multe studii efectuate pe perioada pandemiei au confirmat faptul că pacienții COVID-19 pozitivi cu un stil de viață sedentar au avut un risc sporit de spitalizare și deces datorat COVID-19 comparativ cu pacienții care au avut un nivel oarecare de activitate fizică.
Din categoria bolilor a căror evoluție și prognostic pot îmbunătățite prin practicarea regulată a unui nivel minim de activitate fizică fac parte: obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială, osteoporoza, anxietatea, depresia și cancerul. Pentru fiecare din aceste diagnostice, profesioniștii din domeniul sănătății pot indica pacientului tipul de activitate fizică recomandat, ca parte integrantă a unei intervenții complexe care include tratamentul farmacologic sau non-farmacologic, modificările stilului de viață și contraindicațiile specifice condiției medicale.
Mersul pe jos, după masă, plin de beneficii, inclusiv legat de diabet. Medic: Poate duce la schimbări măsurabile
Mersul pe jos după masă, chiar și numai câteva minute, are o multitudine de beneficii pentru sănătate, arată noi studii. Printre acestea se află inclusiv scăderea nivelului de zahăr din sânge, un efect foarte bun pentru reducerea riscul de apariție al diabetului de tip 2.
Astfel, într-o meta-analiză, publicată recent în revista Sports Medicine, cercetătorii au analizat rezultatele a șapte studii care au comparat efectele statului așezat față de statul în picioare sau de mersul pe jos asupra stării de sănătate a inimii, inclusiv asupra nivelului de insulină și de zahăr în sânge.
Oamenii de știință au constatat că mersul ușor, după masă, în reprize scurte de doar 2 până la 5 minute au avut un impact semnificativ în controlul nivelului de zahăr din sânge, notează New York Times.
”Fiecare lucru mic pe care îl faceți va avea beneficii, chiar dacă este un pas mic", a declarat Dr. Kershaw Patel, cardiolog preventiv la Houston Methodist Hospital, care nu a fost implicat în studiu.
-
Obiceiurile zilnice care te feresc de Alzheimer și prelungesc viața10.07.2026, 16:19
-
-
Zoldonrasib, medicamentul care distruge urmele de cancer din sânge10.07.2026, 13:48
-
-
Otrava care ne afectează sistemul endocrin. Duce la boli grave, inclusiv cancer
Crema care te scapă de riduri și îți întinerește aspectul tenului. Cum transformă crema de păpădie tenul matur
Ce înseamnă secundele afișate pe lampa LED pentru unghii
De ce să nu te speli pe cap cu 2–3 zile înainte de vopsire. Sfaturi pentru o culoare perfectă și un scalp sănătos
Gelurile UV și ojele hibride nu mai sunt sigure pentru manichiură. TPO, interzis în UE
Cum să ai grijă de buze pe timpul iernii. Trucuri simple care îți hidratează buzele
Cum îți aranjezi părul ca să pară mai puțin gras? Trucuri simple
La cât timp ar trebui schimbată lama aparatului de ras. Semnele care arată că nu mai este bună
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit
Greșelile banale care fac ridurile de pe frunte mai vizibile
Este bine să îți îndepărtezi părul facial? Ce spun medicii
Cum să alegi o cremă bună pentru iarnă: nu după miros, ci după ingrediente
Substanțele din cosmetice și unghiile false pot declanșa probleme grave de sănătate
Ce se întâmplă dacă nu mergi la manichiură?
Obiceiul banal care poate afecta sănătatea părului. Ce spun dermatologii despre prosopul ținut pe cap
Uleiul de semințe de dovleac: secretul natural care poate opri căderea părului
De ce recipientele din plastic pot compromite crema de față
Manichiura cu efect de aură, trendul spectaculos al acestei toamne
Motivele pentru care oja se desprinde de pe unghii. Ce indică despre sănătatea unghiilor
De ce încărunțește părul și când poate reveni culoarea. Ce au descoperit cercetătorii
Ce nu știai despre manichiura cu gel. Ce se întâmplă cu unghiile
Ten luminos fără cremă: 5 obiceiuri care curăță pielea din interior
Află cele 5 obiceiuri dovedite științific care îți curăță pielea din interior și o ajută să strălucească natural.
