Alergiile, diminuate de nașterea naturală și alăptare?

Alergiile, nașterea, alăptare. Medicul David Hill de la Spitalul de Copii din Philadelphia și colegii săi au comparat datele de la 158.422 copiii ca să vadă cum metoda nașterii și a practicii de hrănire au influențat numărul de afecțiuni alergice raportate de fiecare tânăr pe o perioadă de 18 ani. Studiile anterioare au analizat efectul alăptării sau al metodei de naștere pentru o singură afecțiune.

Hill a prezentat cum a influențat modul în care s-a născut bebelușul (vaginal versus cezariană) și cum a fost acesta hrănit (alăptat, alimentat cu biberon sau o combinație a celor doi) asupra alergiilor și astmului. Cercetarea a analizat eczema, alergia la alimente, alergiile și astmul. Rezultatele au fost prezentate la o reuniune a Colegiului American de Alergie, Astmă și Imunologie 2019, din Houston. Copiii care au venit pe lume pe care vaginală au avut rate mai mici de una, două, trei și patru afecțiuni alergice.

"Beneficiile nașterii vaginale au fost destul de largi", a spus Hill. Efectul de protecție pentru cei care ar dezvolta o afecțiune și pentru cei care ar dezvolta toate cele patru a fost redus pentru acest grup. Efectul protector are probabil o legătură cu microbiomul. (…) Cred că există câteva dovezi destul de bune acum - din modele animale și asociații la oameni - care sugerează că canalul de naștere este probabil sursa introducerii microbiene”, afirmă David Hill, potrivit webmd.

Alergiile, nașterea, alăptare. Peste 1.300 de femei

Bebelușii alăptați exclusiv aveau o rată redusă de unu, doi, și trei afecțiuni. Cei care au primit o combinație de lapte matern și formulă au avut o rată redusă a unei afecțiuni alergice, dar nu există o diferență semnificativă pentru două sau trei afecțiuni. Alăptarea suplimentară protejată împotriva dezvoltării unei singure afecțiuni alergice nu a avut niciun efect. Familiile, din mai multe motive, ar putea alege să nu alăpteze exclusiv și ar putea suplimenta cu formula ”ar trebui să știe că acest lucru are încă un efect protector."

La studiu au luat parte 1.315 de femei. Cercetătorii au arătat că o dietă săracă în timpul sarcinii, combinată cu un istoric de boli alergice, înseamnă că bebelușii au 33% șanse de a fi diagnosticați cu eczeme sau alergie alimentară până la vârsta de 2 ani. Dintre mamele rămase care au fost clasificate fie cu o diversitate dietetică bună, cu sau fără antecedente personale de boală alergică, fie ca având o diversitate dietetică precară, fără antecedente personale de boală alergică, 21% dintre copiii lor au fost diagnosticați cu eczeme și/sau alergie alimentară la vârsta de 2 ani, au precizat cercetătorii.

Femeile însărcinate - în special cele cu alergii - ar trebui să fie conștiente de faptul că dieta lor în timpul sarcinii poate afecta șansele copilului lor de a se dezvolta eczema și/sau alergii alimentare”, a afirmat un co-autor al studiului, David Fleischer, medic de la Spitalul de Copii Colorado.