Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Profesorul Alexandru Rafila trage un semnal de alarmă cu privire la testara insuficientă din România. El spune că este o situație periculoasă și că nu știm cu adevărat câte cazuri sunt în...
Profesorul Alexandru Rafila spune despre testarea insuficeintă că duce la o situație periculoasă, neștiind câte cazuri sunt cu adevătat de COVID-19 în țară. De asemenea, el spune că imunizarea acoperită de vaccinarea de până acum este insuficeintă.
„Din păcate această acoperire vaccinală este insuficientă. Transmiterea comunitară o oprim la un procent de 70% (...) Până și în Israel, unde s-a vaccinat un procent mai mare decât în România, a fost identificată o intensificare a transmiterii.
Vaccinarea, într-o etapă inițială, pentru că un milion și jumătate reprezintă 7% din populația României nu este suficientă acoperirea cât să oprească transmiterea comunitară.
Ne aflăm într-o situație periculoasă acum, pentru că nu știm care este situația reală în fiecare județ din țară. (...) Multe județe sunt în zona verde pentru că nu testează. Din păcate, Ministerul Sănătății doar constată, dar nu face nimic pentru aflarea realității. (...)
Dacă nu sunt identificate aceste cazuri, boala va continua să se transmită în România”, a explicat profesorul Alexandru Rafila la Antena 3.
Testele rapide pe bază de salivă
Reprezentantul României la OMS a comentat și problema testelor rapide pentru COVID-19, pe bază de salivă. Rafila a explicat de ce România nu a început să folosească aceste teste pe bază de antigen și mai ales care este diferența de protocol în alte state:
”Decizia privind aprobarea testelor rapide pe bază de salivă trebuie să vină de la Centrul European de Control al Bolilor. În moemntul în care Centrul European de Control al Bolilor va da această recomandare (...) sunt două elemente care corespund: sensibilitate, specificitate și o cantitate minimă de antigen, pentru că sunt tot teste de antigen”, a mai declarat Alexandru Rafila.
”Probabil că nu au doar inițiative, au și insituții care sunt apte să evalueze astfel de teste. Spre exemplu, Franța în franța există instituții care se ocupă de evaluarea acestor teste și probabil că fac ei evaluare și atunci iau o decizie mai rapidă, bazată pe datele lor”, a explicat el.
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.