ANALIZĂ: Efectul pandemiei COVID-19 la femeile la menopauză. O treime dintre pacientele care vin târziu la ginecolog au cancer sau alte boli grave

Dana Lascu / 27 oct 2021 / 14:37

Din cauza pandemiei COVID-19, pacientele aflate la menopauză se confruntă cu mai multe probleme de sănătate din cauza unor patologii asociate, precum cancer și alte boli grave, în special pentru că amână vizita la medicul ginecolog și acestea nu sunt diagnosticate la timp, arată o analiză realizată de dr Ioan echipa condusă de dr Iosif Niculescu.

Pandemia COVID-19 a făcut ca multe femei să-și neglijeze starea de sănătate și să amâne vizitele de rutină la medic. Amânarea repetată poate avea însă efecte negative asupra sănătății, inclusiv a pacientelor aflate la menopauză.

Cancer și alte boli grave

După 55 de ani, când are loc stabilizarea menopauzei, femeile nu mai au nevoie de ajutor în strictă relație cu menopauza, întrucât se stabilizează hormonal. Dar riscul de cancer și alte patologii grave crește odată cu înaintarea în vârstă, în contextul deprivării hormonale specifice acestei perioade, ceea ce face controalele de rutină absolut necesare pentru depistarea precoce. 

Practic o treime dintre pacientele care au venit la consult ginecologic, de la debutul pandemiei încoace, au patologii asociate, arată o nouă analiză. 

„A crescut procentul pacientelor care au o patologie medie spre gravă. Tumorile benigne de uter și ovar, tumorile maligne de endometru și sân sunt printre cele mai frecvente afecțiuni. Peste 50% dintre pacientele pe care le operez și care au nevoie de intervenție chirurgicală vin din clinica de menopauză. Peste 10% au patologie ginecologică separată care necesită intervenții, de exemplu histeroscopie, fibroame”, explică dr. Iosif Niculescu, reputat medic ginecolog. 

Printre afecțiunile frecvent întâlnite la pacientele care ajung la clinica de menopauză se numără și tulburările de statică genitală și incontinența la efort, infecțiile urinare, patologie endocrină asociată (hipertiroidie sau alte afecțiuni), diabet și obezitate, patologie cardiovasculară (în special hipertensiune). Lipsa efectului protectiv al estrogenului face ca femeile la menopauză să fie mult mai predispuse la complicații în cazul unei infecții cu SARS-Cov2, un motiv în plus pentru care vaccinarea este recomandată pentru femeile din această categorie. 

Terapia PRP în sfera genitală

Pentru pacientele care intră la menopauză sau aflate în pre-menopauză, OMS recomandă suplimentarea hormonală în două situații: simptomele neuro-vegetative care alterează calitatea vieții și problemele din sfera uro-genitală. Nu întotdeauna însă aceasta rezolvă a doua categorie de probleme, de aceea, există o serie de tehnici de ultimă generație dedicate cazurilor care nu pot fi tratate hormonal. 

Una dintre cele mai noi și de succes forme de terapie adjuvantă pentru problemele legate de menopauză, și nu numai, este terapia de rejuvenare cu plasmă a țesuturilor din sfera genitală (PRP).Tehnica PRP constă în injectarea, în diferite zone în funcție de patologie, a propriei plasme bogată în plachete sanguine, stimulând procesele de reparare și regenerare a țesuturilor, prin activarea celulelor stem. 

„Există o serie de patologii ginecologice, prezente la femeile de toate vârstele, pentru care acest gen de terapie este foarte eficientă. De asemenea, ginecologia reconstructivă folosește cu succes această tehnică pentru tratamentul cicatricilor sau reglarea florei vaginale. Pentru femeile aflate la menopauză această tehnică ameliorează în special efectele sindomului uro-genital”, spune dr. Vasilika Gero, medic ginecolog specializat în terapia PRP.

Această procedură are o serie de indicații medicale precum candidoza recurentă, tratamentul atrofiei vaginale, tratamentul incontinenței urinare de grad mic și a cistitelor recidivante, tratamentul distrofiilor vulvare în stadii incipiente, tratamentul ectopiei colului uterin (inflamație, rană diagnosticată, etc), îmbunătățirea calității endometrului (mai ales pentru FIV). În același timp, efectele acestor intervenții contribuie mult la îmbunătățirea vieții sexuale afectată de menopauză și la eliminarea disconfortului legat de atrofia vaginală. 

Conform Eurostat, durata medie de viață a unei femei din Europa este estimată la peste 80 de ani, ceea ce înseamnă că aproximativ 40% din perioada adultă este trăită în menopauză. Dacă în 1998 erau în evidență 477 de milioane de femei la post-menopauză, se estimează că în 2045 vor fi 1.1 miliarde de femei la post-menopauză, la nivel global. În Europa, vârsta asociată cu debutul menopauzei este în creștere (mediana la 54 de ani), deși factorii care induc menopauza timpurie sunt, la rândul lor, tot mai frecvenți în viața femeilor - obezitate, fumat, sedentarism.

Articole Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2021 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy